Spulbera un mit. Cel al unei companii de stat prospere si bine capitalizate. O companie de marimea Hidroelectrica depinde de seceta, de evolutia cursului de schimb leu-euro si, evident, de calitatea managementului, pentru ca impotriva fluctuatiei cursului de schimb un management corect se poate apara prin metode financiare clasice (hedging).
Problema secetei este de o alta natura: compania si-a asumat sa livreze o cantitate de energie electrica sistemului energetic national. Din cauza secetei, compania a fost nevoita sa cumpere energie de la termocentrale, fapt care, evident, a adus pierderi.
Am vazut, cu ocazia intrarii in insolventa a Hidroelectrica, o scadere dramatica a profitului acesteia de la un an la altul si, de asemenea, datorii neachitate catre stat si Fondul Proprietatea. Asadar, mitul unei companii solide, performante, capitalizata s-a spulberat. De asemenea, s-a confirmat ca managementul companiilor de stat este extrem de discutabil.
Insolventa Hidroelectrica impune un management privat.
Prin insolventa, in mod practic, are loc o schimbare a managementului prin numirea unui administrator judiciar. Problema apare atunci cand vine vorba de persoana aleasa chiar de actionarii Hidroelectrica, adica de reprezentatii statului.
Remus Borza, administratorul propus de companie si acceptat de instanta este controversat. I se reproseaza lipsa de experienta in managementul companiilor energetice, apropierea de premierul Victor Ponta si consecventa cu care, in ultimul an, a adjudecat, prin compania sa, toate insolventele importante ale unor companii cu capital de stat. El este perceput, asadar, ca un client al statului.
Reorganizarea companiei.
Esenta procesului de insolventa este reorganizarea companiei. De fapt, companiile de stat au nevoie ca de aer de restructurare, iar insolventa este un punct de plecare in acest sens. Inainte de privatizare sau lichidare, companiile de stat ar trebui restructurate, iar in contextul actual acest lucru ar trebui instituit in cadrul acordului cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana. Cum se va face reorganizarea in cazul specific al Hidroelectrica? Ramane de urmarit. Acest proces poate include multe ingrediente. Ar trebui taiate contractele cu firmele-capusa, ar trebui facuta o transparenta a licitatiilor si construita o strategie de dezvoltare. Deocamdata, noul administrator a incheiat un acord cu sindicatele care prevede ca nu va avea loc o restructurare de personal. Sa recunoastem, reorganizarea nu incepe, neaparat, sub cele mai bune auspicii.
Blocarea privatizarii.
Este o realitate: privatizarea nu va mai putea avea loc pana la iesirea din insolventa. Este aberant, din punct de vedere economic, sa putem crede ca vanzarea unui pachet de actiuni se mai poate face pe Bursa, intr-un astfel de moment si intr-un astfel de context. Este clar ca pretul de vanzare ar fi derizoriu.
Nu este neaparat un lucru rau. Este clar ca privatizarea companiilor de stat ar trebui precedata de o analiza-diagnostic a acestora, de restructurare si de eficientizare. Statul trebuie sa-si manifeste, in mod corect si profesionist, rolul de administrator al companiilor pe care le detine. Ca va fi asa sau nu, la Hidroelectrica, ramane de vazut.
Insolventa a adus o serie de necunoscute
Situatia contractelor cu “baietii destepti”
Avocatii specializati in insolventa au afirmat clar ca in cadrul acestui proces se pot denunta contractele cu intermediarii. De altfel, s-a speculat ca aceasta a fost principala ratiune a intrarii in insolventa a companiei. Va trebui sa vedem daca acest lucru (denuntarea contractelor cu intermediarii) se intampla cu adevarat.
Pana la proba contrarie, cu totii vom fi “Toma necredinciosul”, intrucat de ani de zile se cauta o solutie, fara succes pana acum, pentru rezilierea acestor contracte. In acelasi timp, nu este clar in ce masura baietii destepti nu vor ajunge creditori, prin aceasta decizie (cea a denuntarii contractelor), participand, astfel, la masa credala, de unde sa poata forta preluarea unor active ale companiei.
Situatia bancilor, creditorilor
Intrarea in insolventa va determina bancile sa fie mult mai reticente in a imprumuta compania. Fara credite, este greu de crezut ca Hidroelectrica isi va putea derula un program de dezvoltare. In felul acesta, compania poate miza doar pe reorganizare si prea putin pe dezvoltare.
Efectele nedorite si greselile declararii insolventei
Surpriza totala si neplacuta pentru creditori
Decizia declansarii insolventei s-a luat fara consultarea creditorilor, a bancilor, fapt care a sporit neincrederea acestora. In plus, bancile ar putea sa fie nevoite sa provizioneze o parte din imprumuturile acordate Hidroelectrica.
Intr-un asemenea moment al functionarii sistemului bancar, doar de acest lucru nu aveau nevoie. A face provizioane, intr-un moment in care creditele neperformante sunt tot mai multe si tot mai mari, atarnand ca o piatra de moara de gatul bancilor, este extrem de delicat pentru acestea. De aceea, reprezentantii companiei ar fi trebuit sa aiba un dialog cu principalii creditori.
Surpriza totala si neplacuta pentru furnizori
Acestia s-ar putea vedea intrati intr-un blocaj financiar, intrucat este de asteptat ca firma de stat sa nu isi mai poata onora obligatiile de plata la zi. Insolventa dezvaluie chiar acest lucru: un deficit de bani la nivelul companiei. De aceea, este posibil ca insolventa companiei sa amplifice blocajul financiar din economia romaneasca.
Efectele insolventei Hidroelectrica pot avea un efect de domino in economie, in sensul ca firme mai mari sau mai mici pot fi atinse de lipsa de lichiditate a Hidroelectrica. In felul acesta, locurile de munca, blocajul financiar, plata altor furnizori sau a impozitelor si contributiilor catre bugetele de stat pot fi efectele neplacute ale insolventei. Cand o companie de marimea Hidroelectrica stranuta, multe alte companii din economie se imbolnavesc de gripa.
Modul stangaci in care s-a cerut insolventa
In primele zile ale cererii insolventei, toti oficialii romani s-au balbait. Reprezentantii ministerului, cei ai guvernului, reprezentantii companiei, nimeni nu a putut sa ofere explicatii despre ratiunea cererii de insolventa. Acest lucru a generat trei intrebari: Cine a luat decizia? Care au fost ratiunile acestei decizii? S-au gandit decidentii la toate efectele asupra companiei si asupra economiei, in general? Cu siguranta, decizia nu a fost luata pe baza unei analize serioase.
Scaderea ratingului companiei
Este deja un fapt cert. Moody’s a si decis acest lucru. Problema care se pune, acum, este daca nu cumva va fi afectat si ratingul altor companii sau chiar cel de tara.
Prejudiciul adus Fondului Proprietatea
Fondul are o detinere semnificativa la Hidroelectrica, fapt care scade activul net al fondului si, implicit, valoarea actiunilor la Bursa.
Asadar, sunt cateva certitudini si o serie de necunoscute. Efectele pozitive sunt destul de clare. Ramane de vazut in ce masura ele vor fi mai pronuntate decat efectele negative. Si mai ramane de vazut daca nu cumva insolventa Hidroelectrica nu este primul “tun” marca USL.
Autor: Constantin Rudnitchi
Sursa: Business24.ro
Adauga comentariu