Milioane de documente digitale privind averile ascunse în offshore-urile din întreaga lume s-au scurs, printr-un intermediar anonim, către The Guardian, BBC, Le Monde, Suddeutsche Zeitung, Norrdeutscher Rundfunk, The Washington Post, CBC şi alte 31 de publicaţii şi posturi de televiziune.
Asociaţia Internaţională a Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) a mobilizat 86 de jurnalişti din 46 de ţări pentru a studia aceste peste 2.500.000 de documente ce coboară în timp până acum 30 de ani utilizând tehnologii de ultima oră. Se estimează că volumul de date scurs către presă este de 160 de ori mai mare decât cel provenind e la Departamentul de Stat al SUA, via WikiLeaks. Interesant este că acest proiect a demarat în urmă cu 15 luni, după cum arăta jurnaliştii de la ICIJ, şi abia acum, la scurt timp după scandalul creat de naţionalizarea depozitelor bancare din cipru, un fapt fără precedent în zona euro, materialele au fost date publicităţii de către cele mai mari publicaţii.
Studiile estimează că fluxul anual al banilor negri este de cel puţin 1.600 de miliarde de dolari. În paradisurile fiscale ar fi ascunşi însă undeva la 21.000-32.000 de miliarde de dolari.
În Germania, guvernul a cerut informațiile deținute de jurnaliști
Se pune intrebarea ce fac si ce vor face Guvernul Romaniei, DNA, DIICOT, SRI, SIE, si presedintele Basescu, dupa ce presa a dezvaluit mii de companii offshore ascunse in paradisurile fiscale.
Asta pentru ca, la Berlin, ministrul german de Finante Wolfgang Schauble a cerut publicatiilor documentele respective. ’’Asteptam si vom aprecia daca documentele vor fi oferite autoritatilor competente’’, a spus Schauble, citat de Der Spiegel.
Ministrul german doreste sa floseasca Consiliul Ministrilor de Finante pentru a include printre prioritatile agendei europene problema paradisurilor fiscale. Guvernul de la Berlin se foloseste si de G-8 pentru a aplica masuri cat mai dure. Purtatorul de cuvant al Ministerului de Finante federal arata ca au fost luate deja masuri pentru crearea unor baze comune de impozitare si acorduri cu state precum Singapore.
Declaratii dure a facut si presedintele Francois Hollande, care a insisitat pe o verificare riguroasa a averilor ministrilor si parlamentarilor. Hollande a fost lovit de scandalul conturilor secrete ale fostului ministru al Bugetului Jerome Cahuzac, care a fost nevoit sa demisioneze si a fost exclus si din Partidul Socialist. Noile dezvaluiri il incrimineaza acum pe fostul trezorier al campaniei prezidentiale a lui Hollande, care ar avea conturi secrete in Insulele Cayman. In cazul lui Chuzac, averea nedeclarat care i-a adus sfarsitul politic a fost de 600.000 de euro.
România, pe lista neagră a lipsei de transparență
Datele analizate de jurnalistii Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), printre care și românul Ștefan Cândea de la CRJI, arată că mulţi dintre cei care operează în paradisuri fiscale sunt implicaţi în tranzacţii legale, dar participanţii la cercetare au ridicat semne de întrebare legate de lipsa transparenţei şi practicile ilegale care predomină în lumea offshore.
Între ţările incluse se află, în ordine alfabetică, Argentina, Armenia, Australia, Azerbaijan, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, India, Irelanda, Italia, Japonia, Kosovo, Letonia, Malaezia, Mexic, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Nigeria, Norvegia, Pakistan, Paraguai, Filipine, România, Rusia, Serbia, Singapore, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Suedia, Elveţia, Thailanda, Ucraina, Marea Britanie, SUA şi Venezuela.
Lista ’’OffshoreLeaks’’ contine 130.000 de nume.
Cel putin incazul Germaniei, dupa cum scrie Der Spiegel, nu este insa deloc sigur ca institutiile de presa vor dori sa ofere autoritatilor germane lista cu marii evazionisti germani . In primul rand, publicatiile nu pot fi obligate in niciun fel de autoritati sa faca acest lucru, iar apoi, ziaristii se tem ca informatiile ar putea duce si la intermediarii care au furnizat volumul fara precedent de documente, iar acestia s-ar afla in pericol, mai cu seama avand in vedere ce s-a intamplat in cazul Bradley Manning-WikiLeaks-Julian Assange.
Dezvăluiri care servesc de minune Bruxelles-ului
Dezvaluirile despre paradisurile fiscale facute demarile publicatii europene au sosit intr-un moment ideal pentru Comisia Europeana, cae a insisitat, recent, ca masurile pe care le-a impus in Cipru impreunacu FMI nu se vor repeta in alte state UE, sugerand ca a fost vorba despre cazul particular al unui paradis fiscal.
Purtatorul de cuvant al CE, Olivier Bailly, a refuzat sa comenteze lista cu mariievazionisti insa a profitat e iocazie pentru a arata ca executivul UE ’’are o pozitie ferma privind frauda fiscala in general si a propus in decembrie masuri care asteapta inca un acord din partea statelor membre.’’ Bailly a insistat pe aceastacale ca statele UE trebuie sa cada de acord asupra unei definitii a paradisurilor fiscale si sa le combata.
Interesant este ca, atunci cand a fost intrebat daca Luxemburg este un paradis fiascal, Bailly nu a raspuns direct, spuand doar ca exista ’’reguli clare’’ care ’’se aplica toate statelor membre’’
Revelaţiile
Au fost descoperiţi mai mari ai Wall Stret-ului, oligarhi ruşi şi traficanţi internaţionali de arme, politicieni şi responsabili ai campaniilor electorale care îşi ascund banii în paradisuri fiscale. Dar în special au fost aflaţi medicii americani, stomatologii greci şi familiile din clasa de mijloc din Grecia care se protejau astfel de fiscul naţional. Paradisurile fiscale folosite sunt cu predilecţie Insulele Virgine, Insulele Cook, Cipru şi Elvetia.
Spre exemplu, dintre cele 107 offshore-uri cu capital grecesc descoperite în documentele scurse către presă, doar patru sunt înregistrate fiscal şi în Grecia, aşa cum cerelegea în mod normal, dacă aceste offshore-uri au şi o activitate comercială în Grecia. Guvernul elen nuare însă idee cine ete inspatele celorlalte 103 companii, pentruca proprietarii nu şi-au declarat banii şi nici proprietăţile pe care le deţin.
Documentele publicate până acum de jurnalişti îi includ pe listă celor vinovari de fraudă fiscală masivă pe mai mulţi politicieni şi oligarhi ruşi, apropiaţi ai guvernului socialist dinFranta. Mai apar oficiali şi afacerişti din din Azerbaidjan (în frunte cu preşedintele Ilham Alyiev), Canada, Pakistan, Filipine, Thailanda.
Iată o listă scurtă:
-Jean-Jacques Augier, fostul trezorier al campaniei pentru prezidenţiale a lui Hollande, care alături de un om de afaceri chinez, Xi Shu, a dezvoltat o afacere cu sediul în Insulele Cayman.
– Bayartsogt Sangajav, fostul ministru de finanţe al Mongoliei, care în timpul mandatului sau din 2008-2012 a pornit “Legend Plus Capital Ltd”, o organizaţie cu conturi în Elvetia, despre care acum spune că regretă că nu a dezvăluit adevărul mai din timp.
– Ilham Aliyev, preşedintele Azerbaidjanului, şi familia să. Un magnat în construcţii, Hassan Gozan, a controlat afaceri conturi deţinute de preşedinte şi cele două fiice ale acestuia.
– Olga Shuvalova, soţia vice prim-ministrului Rusiei, este şi ea trecută pe această listă, în timp ce oficialul rus, Igor Shuvalov neagă orice formă de implicare şi orice vinovăţie în afacerile offshore ale soţiei sale.
– Tony Merchant, avocat şi soţul unei senatoare din Canada, care a depus mai mult de 800.000 de dolari într-un trust offshore.
– Maria Imelda Marcos Manotoc, guvernator provincial şi fiica cea mare a fostului dictator din Filipine, Ferdinand Marcos, recunoscut internaţional pentru corupţie.
– Baronesa Carmen Thyssen-Bornemisza, cel mai bogat colecţionar de arta din Spania, o fostă regină a frumuseţii şi văduva unui miliardar cu afaceri în oţel, care s-a folosit de conturi din paradisurile fiscale pentru a cumpăra picturi.
– Denise Rich, fostă sotie a renumitului comerciant cu petrol, Mârc Rich, iertat de către preşedintele Clinton pentru evaziune fiscală, a fost regăsită în acte printre clienţii cu conturi în paradisurile fiscale. Această a depus 144 de milioane de dolari în Dry Trust, cu afacerile în Insulele Cook.
Site-ul ICIJ.org insisita pe soţia vicepremierului rus Igor Shuvalov şi pe doi înalţi oficiali ai Gazprom, care au conturi în Insulele Virgine Britanice. Cu toţii au refuzat să comenteze.
Nu la fel a procedat şi vicepreşedintele parlamentului săracei Mongolii, care a spus că ’’nu ar fi trebuit să-mi deschid acel cont. Voi luă în considerare demisia mea din funcţie.’’ El deţine peste un milion de dolari în Elvetia, despre care spune că aparţin unor parteneri de afaceri şi nu lui.
Alte documente arată cum mării facaeristi se folosesc de companiile offshore pentru a cumpăra proprietăţi de lux şi obiecte de arta. Este cazul baronesei spanioloaice Carmen Thyssen-Bornemisza, despre care s-a dovedit că a folosit o companie din Insulele Cook pentru a cumpăra la licitaţiile Sotheby’s şi Christie’s pânze foarte valoroase, precum un Van Gogh.
Printre cei aproape 4.000 de americani care fug de fisc se numără Denise Rich, o compozitoare nominalizată la premiile Grammy, la carefost soţ s-a aflat în jurul scandalului provocat de amnistia fiscală decretată la finalul preşedinţiei Clinton. Se pare că Denise Rich a contribuit cu ilioane de dolari la campania democrată, pentru a obţine amnistierea soţului. Acum, Denise Rich a renunţat la cetăţenia americană în favoarea celei austriece şi refuză să comenteze informaţiile.
Pe lista neagră apare Leyla şi Arzu Aliyeva, fiicele preşedintelui Azerbaidjanului, care deţin trei holdinguri în Insulele Virgine.
Oligarhul rus Mihail Fridman deţine holdinguri în Insulele Virgine, construite cu ajutorul lui Franz Wolf, nimeni altul de cât fiul fostului şef al spionajului est-german, Markus Wolf. Wolf jr. A refuzat să răspundă întrebărilor presei germane.
Miliardarul german Gunther Sachs, care s-a sinucis în mai 2011, nu şi-a declarat toată averea înainte de a muri. El avea două companii în Insulele Cook, dar şi în Panama, Insulele Virgine şi Luxemburg.
Adauga comentariu