Ce ascund băncile în contractele de credit?

Bănci importante din România au inclus în contracte clauze speciale care spun că, înainte de a ajunge în instanţă, părţile trebuie să încerce să rezolve conflictele pe cale amiabilă

După ce s-au trezit cu mii de procese pe rol în urma modificărilor succesive ale legislaţiei, bancherii din România au început să pună preţ pe metodele alternative de rezolvare a conflictelor cu clienţii, arată o analiză Capital. La nivelul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), au avut loc mai multe discuţii în sensul promovării acestor tehnici, iar Asociaţia are şi un corp destul de solid de specialişti în mediere, format din foşti bancheri şi specialişti în drept.

Mai mult, se pare că ARB a făcut şi o recomandare băncilor pentru a include în contractele de credit clauze speciale care să sprijine metodele alternative de rezolvare a eventualelor conflicte. Capital a întrebat cele mai mari bănci din România dacă au făcut acest pas. CEC Bank nu are probleme semnificative cu procesele, însă a introdus clauze speciale pentru mediere, încă din 2010, după cum ne informează reprezentanţii băncii. În aceeaşi situaţie se află şi UniCredit Ţiriac, care spune însă că a introdus recent astfel de prevederi contractuale. O clauză specială în acest sens are Volksbank, una dintre băncile afectate serios de procese.

Pe de altă parte, Raiffeisen, BRD şi Bancpost au arătat că, deşi susţin căile alternative, nu au clauze dedicate şi nici nu intenţionează să le introducă în viitorul apropiat. O situaţie specială o întâlnim la BCR, cea mai mare bancă din România şi una dintre instituţiile de credit care s-au confruntat cu sute de procese. Banca are o clauză generală care include posibilitatea de a te adresa mediatorilor, însă precizează în mod explicit că aceasta „nu aduce atingere dreptului clientului de a iniţia acţiuni în justiţie împotriva BCR“.

Mai uşor cu instanţa

Clauzele privind medierea au forme aproape identice la băncile care le aplică. Deşi pot constitui un avantaj pentru client, având în vedere că ambele părţi pot activa respectiva clauză, precizările pot fi interpretate şi ca o măsură în plus de protecţie pentru bănci. În cazul CEC, clauza sună astfel: „Litigiile şi neînţelegerile de orice fel privind încheierea, derularea, executarea şi modificarea contractului vor fi soluţionate de părţi pe cale amiabilă… iar dacă nu se ajunge la un acord amiabil, agreat de ambele părţi, acestea convin soluţionarea definitivă a divergenţelor pe cale judecătorească“. În interpretarea specialiştilor contactaţi de Capital, această prevedere înseamnă inclusiv faptul că acţiunea judecătorească nu poate începe până nu sunt parcurşi paşii specifici unei rezolvări amiabile. „Da, consecinţa neparcurgerii unei asemenea proceduri (de rezolvare amiabilă, n.red.) o reprezintă respingerea acţiunii ca fiind inadmisibilă sau prematură. Legea permite părţilor să stabilească obligaţia parcurgerii anumitor paşi înainte de a sesiza instanţa. Părţile stabilesc prin contract o procedură prealabilă obligatorie“, explică un avocat specializat în drept bancar. Menţionăm că atât CEC Bank, cât şi UniCredit susţin că această clauză nu întârzie în nici un fel accesul la justiţie. Pe de altă parte, Volksbank admite că trebuie parcurşi paşii respectivi.

Motive

Pentru o bancă, o explozie a proceselor reprezintă o lovitură importantă, nu doar de credibilitate. Nici un efort nu pare prea mic pentru a evita o astfel de situaţie. Un motiv în plus îl aduce o prevedere privind clauzele abuzive, care ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie. Pe scurt, respectiva modificare reglementează procesele colective. Miza rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, o dată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de către instanţe printr-un astfel de litigiu. Un studiu al BNR arată că băncile ar putea pierde astfel până la 5 miliarde de lei. Bancherii nu au făcut, de altfel, un secret din faptul că vor face totul posibil pentru a evita includerea în Codul Civil a acestor reglementări, iar Banca Naţională susţine demersul.

Autor: Serban Buscu
sursa: capital.ro