CĂTRE PREȘEDINTELE KLAUS IOHANNIS: DENUNȚ ÎMPOTRIVA LAUREI KOVESI

Intr-o scrisoare trimisa presedintelui Klaus Iohannis, Valer Marian lanseaza acuzatii extrem de grave la adresa sefei DNA: “Kovesi a putut fi santajata cu dosarul de urmarire informativa al fostului sau sot, Eduard Kovesi… SRI l-a acuzat ca ar fi furnizat date si informatii de interes operativ unui ofiter de informatii maghiar… Kovesi a putut fi santajata cu dosarul de urmarire informativa a tatalui sau, Ioan Lascu” (Scrisoarea). In data de 2 mai 2012 am prezentat in plenul Senatului o declaratie politica intitulata “Laura Codruta Kovesi: procuror general din mila si din mita portocalie”, avand urmatorul continut:

Propulsata de trio-ul Blaga – Boc – Macovei

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Laura Codruta Kovesi, a fost numita in functie de presedintele Traian Basescu in 2006, la propunerea ministrului justitiei Monica Luisa Macovei. Laura Codruta Kovesi a fost promovata in functia de procuror generalal Romaniei, la varsta de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu ca procuror sef al structurii locale a DIICOT. Aceasta a fost propulsata faptic spre inalta functie de procuror generalal Romaniei de catre secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatal sau si care a obtinut si sprijinul presedintelui PDL, Emil Boc, care a fost coleg de an si de grupa cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. Kovesia fost colega de an si de grupa, precum si prietena apropiata, si cu Monica Niculescu (fosta Wawak), care a detinut functia de sefa de cabinet a ministrului Justitiei Monica Luisa Macovei. Promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii sai de facultate si de serviciu, intrucat fusese o studenta mediocra, iar ca procuror nu se remarcase in mod deosebit pe plan profesional, la bilantul de profil pe anul anterior promovarii sale (2005) ocupand doar locul 10 din 16. A surprins si mai mult renominalizarea sa in septembrie 2009 ca procuror generalde catre presedintele Traian Basescu in conditiile in care Consiliul Superior al Magistraturii (institutia suprema si reprezentativa a magistratilor din Romania) a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra si un vot pentru.

Sluga plecata a lui Basescu and co

In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este notorie obedienta procurorului general Kovesi fata de presedintele Traian Basescu, fata de ex-ministrul de interne Vasile Blaga, actualmente presedintele Senatului, si fata de sefii serviciilor secrete, indeosebi fata de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI ( si seful de facto al principalului serviciu secret din Romania). Obedienta a fost mai mult decat vizibila in cazul Alro, care afecta securitatea energetica nationala si in care au fost vizati fostii consilieri prezidentiali Theodor Stolojan si Elena Udrea, sau in dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din Romania. Fostii procurori sefi adjuncti ai DIICOT, Ciprian Nastasiu si Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruta Kovesi ca le-ar fi solicitat sa tergiverseze dosarele privind privatizarile strategice. Procurorul general Kovesi este suspectat ca l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Selaru, care era omul sau de incredere in calitate de consilier personal, sa emita solutie de neincepere a urmaririi penale (NUP) in cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul teritorial Brasov al DNA la Parchetul de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie, l-a numit consilier al procurorului general si l-a detasat la DIICOT o perioada scurta de timp pentru a da NUP in cazul Alro fata de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestoy Attila s.a. Recent, Kovesi l-a rasplatit pe Selaru cu functia de procuror sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, numindu-l in locul unui alt yesman de-al sau, procurorul Marius Iacob, pe care l-a promovat prim-adjunct al sau. Procurorul general al Romaniei a avut o interventie diversionista si partinitoare si in cazul mitei oferite de fosta sefa a Vamii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarand ca procurorii nu s-au referit la un partid politic si ca afirmatia ar apartine unuia din inculpatii arestati in conditiile in care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, era consemnata in incheierea de arestare preventiva (atat in concluziile procurorului care a reprezentat Directia Nationala Anticoruptie cat si in considerentele judecatorului care a dispus masura arestarii preventive), iar ulterior a fost confirmata si in rechizitoriul emis si in sentinta pronuntata in cauza.

Parchetul a devenit o anexa a SRI

Procurorul general al Romaniei este acuzat de majoritatea subalternilor sai ca a promovat in functii doar cercul sa restrans de yesmani, gen Iacob sau Selaru, iar fata de ceilalti are un comportament abuziv, discretionar si chiar badaran, fiind reclamata ca de multe ori „injura ca la usa cortului”. Cel mai mare repros care i se aduce lui Kovesi este insa acela ca a aservit total Parchetul presedintelui Romaniei si serviciilor secrete, indeosebi Serviciul Roman de Informatii (SRI), cum n-a fost aservit nici macar in regimul totalitar comunist al lui Nicolae Ceausescu. Tot mai multi procurori se plang ca Parchetul si-a pierdut independenta si a devenit o anexa a SRI, intrucat procurorul general Laura Codruta Kovesi se supune orbeste cererilor si ordinelor generalului Florian Coldea. Nu in ultimul rand, lui Kovesi i se imputa ca ar fi favorizat coruptia si contrabanda din vamile romanesti, inclusiv pe marele patron al acestora, presedintele ANAF, Sorin Blejnar datorita prieteniei sale cu seful Autoritatii Nationale Vamale (ANV), Viorel Comanita (care este vicepresedinte al ANAF si este mana dreapta a lui Blejnar din perioada in care a detinut functiile de director al Directiei Juridice si de director al Directiei Supraveghere si Accizare Vamala din ANAF). In compania unor subalterni, ca de exemplu, seful Directiei Regionale Vamale Cluj, Calin Vesa, si seful Directiei Vamale Judetene Satu Mare, Ioan Sabau, directorul ANV Viorel Comanita s-a laudat cu prietenia si protectia lui Kovesi, afirmand ca sunt originari amandoi din judetul Sibiu si ca s-au intersectat profesional in municipiul Sibiu, unde el a fost avocat, iar ea procuror. Dealtfel, si Kovesi si Comanita au fost promovati de la Sibiu la Bucuresti, pe filiera politica a PDL, dupa alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004.

Favorizarea generalului Coldea

Procurori din Sectia Parchetelor Militare o acuza pe Kovesi ca l-ar fi favorizat pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, intr-un dosar in care acesta a fost cercetat pentru ca ar fi provocat un accident de circulatie in timp ce conducea in Bucuresti un autoturism de serviciu sub influenta bauturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Sectia Parchetelor Militare, confirmate de surse din SRI, in anul 2008, generalul Coldea si-a sarbatorit ziua de nastere (21 septembrie) impreuna cu procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, intr-o locatie secreta a SRI, dupa care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducand personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Stefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulatie, respectiv a pierdut controlul volanului, a iesit de pe carosabil si a intrat cu autoturismul in copacii din fata Clubului Dinamo, avariind grav partea din fata a autoturismului, inclusiv parbrizul si bordul acestuia. Circumstantele producerii accidentului indica faptul ca generalul Coldea se afla sub influenta accentuata a bauturilor alcoolice. Va puteti inchipui ce carnagiu s-ar fi putut intampla daca la ora respectiva s-ar fi desfasurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost musamalizat ulterior de Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca urmare a interventiei procurorului general al Romaniei. In cauza a fost emisa solutie de neincepere a urmaririi penale (NUP) de catre procurorul sef Ion Vasilache, promovat in aceasta functie de procurorul general Laura Codruta Kovesi si avansat ulterior de presedintele Traian Basescu la gradul de general.

Fidelizare si manipulare prezidentiala prin bodiguarzi de la SPP

Angajati din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, SRI si SPP sustin ca presedintele Traian Basescu (alias Zeus) ar fi fidelizat-o si manipulat-o pe Laura Codruta Kovesi (dar si pe alte reprezentante ale Parchetului General) prin invitarea ei in mod frecvent la resedinta sa de la Palatul Cotroceni si prin cuplarea acesteia cu un angajat din Serviciul de Protectie si Paza (SPP), care, pe langa servicii de conducere auto si de garda de corp, ii asigura si acompaniament sexual. Dupa mai multe intalniri la Palatul Cotroceni, la aproximativ un an de la promovarea sa, procurorul general a divortat de sotul sau, Eduard Kovesi, care este om de afaceri si ramasese la Sibiu. Conform unor subalterni, dupa divort Laura Codruta Kovesi a trait o idila cu subofiterul care i-a fost repartizat de SPP pentru a-i fi sofer si bodyguard. Am putea spune ca Traian Basescu a preluat metodele patentate de Stalin in anii ‘50, cand agente ale NKVD (predecesorul KGB) erau cuplate si se casatoreau cu activisti politici sau cu militari romani care isi faceau studiile in Uniunea Sovietica, pentru a-i manipula si a-i folosi ca agenti de spionaj sau de influenta.

Conexiunea cu Vasile Blaga

Conform unor informatii aparute in cartea fostului procuror sef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulata „Pradarea Romaniei” (la pagina 108), Laura Codruta Kovesi este santajabila din partea sefului statului si a serviciilor secrete. La numirea sa in functia de procuror general, in octombrie 2006, presedintele Traian Basescu a fost informat ca sotul (Eduard Kovesi) si tatal acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmarirea informativa a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmarire informativa la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta ca ar fi furnizat date si informatii de interes operativ unui ofiter de informatii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. Tatal actualului procuror generalal Romaniei, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror sef al Parchetului local Medias. Profitand de aceasta functie, in exercitarea careia a fost un colaborator apropiat al Securitatii si al Militiei respectiv al Politiei, Ioan Lascu a fost un protector si un beneficiar al afacerilor din capitala gazului romanesc. Cu origini romanes (din Intorsura Buzaului), acesta avea obiceiul sa se laude ca a detinut cea mai indelungata functie de conducere in procuratura romaneasca si ca a obtinut cea mai inalta functie in procuratura pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat in primavara anului 2010, cand a organizat o mare petrecere la un restaurant din Medias (Binder Bubi), ocazie cu care accesul in zona a fost blocat de importante forte de ordine, intrucat invitatii de onoare erau procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, ministrul de interne Vasile Blaga si directorul general de atunci al Societatii Nationale Transgaz, Florin Muntean.

Florin Muntean, un prosper si controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri banoase cu statul (prin Transgaz si Romgaz), fost deputat PDL, presedinte de mai multi ani al organizatiei municipale Medias a PDL, este cel mai bun prieten din Medias al tatalui procurorului general al Romaniei, Ioan Lascu. O dovada a acestei prietenii este faptul ca, in cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu si fratele lui Laura Codruta Kovesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz. Florin Muntean este si cel mai bun prieten asumat declarativ de catre ex-ministrul de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armata si de facultate. Dealtfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut si s-a imprietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean si Ioan Lascu sunt apropiati si de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din judetul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat si administrator) al holdingului Atlassib si al Bancii Carpatica, despre care au aparut relatari in presa ca ar fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorala a PDL pentru alegerile prezidentiale si parlamentare din 2004 si ca in 2009 ar fi sprijinit substantial in Spania, Italia si Franta campania de realegere a presedintelui Traian Basescu.

Prim-procuror apropiat, arestat pentru coruptie

Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit in atentia presei, cu ocazia arestarii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie al fostului prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, Nicusor Florin Apostu. Acesta a fost arestat in data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de savarsirea a 12 fapte de coruptie intr-o perioada de 3 luni (august-octombrie 2010). Alaturi de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de coruptie si ofiterul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela” si primea „onorariul” pe care-l transmitea lui Apostu. Conform unui articol publicat de ziarul „Romania Libera” in data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de masluit dosare penale de la Sibiu” (documentat in baza unor informatii furnizate de DNA), prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale masluite, din care in 196 de dosare „a rezolvat” solutii favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea. Cert este ca Nicusor Florin Apostu a fost trimis in judecata de DNA in decembrie 2010, in stare de arest, pentru 130 de infractiuni, din care sapte infractiuni de luare de mita, doua infractiuni de trafic de influenta, o infractiune de sustragere de inscrisuri, doua infractiuni de favorizarea infractorului, patru infractiuni de fals in declaratii, 57 de infractiuni de fals material in inscrisuri oficiale si 57 de infractiuni de uz de fals. Ilie Carabulea a fost trimis in judecata in stare de libertate pentru dare de mita si cumparare de influenta. Potrivit rechizitoriului, in cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicusor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto in suma de 4.000 lei pentru a-l sprijini in promovarea unui recurs in interesul legii in favoarea holdingului Atlassib, lasandu-l sa inteleaga ca are influenta asupra procurorului general Laura Codruta Kovesi. Prin rechizitoriu se mai retine ca, in perioada 2006-2010, prim-procurorul Apostu a folosit in mod exclusiv si consecutiv doua autoturisme, unul marca Audi A8 si unul Volkswagen Passat, achizitionate in baza unui contract de leasing financiar incheiat intre doua societati din holdingul Atlassib condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN SA si SC Intermedia SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferenta acestora si contravaloarea avansului auto, in conditiile in care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu a avut in instrumentare un numar de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, in care Apostu a dat solutii de netrimitere in judecata si a verificat solutiile date de procurorii subordonati.

Condamnat definitiv de instanta suprema

Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Alba Iulia al Directiei Nationale Anticoruptie, dar judecarea acestuia a fost stramutata rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanta, unde a fost inregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentinta penala nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanta l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicusor Florin Apostu la o pedeapsa de doar 3 ani inchisoare, reprezentand minimul prevazut de lege pentru infractiunea cea mai grava (luare de mita), si fiind vadit nejustificata raportat la numarul si periculozitatea infractiunilor retinute (124 de infractiuni, din care 5 infractiuni de luare de mita, doua infractiuni de trafic de influenta, o infractiune de sustragere de inscrisuri, doua infractiuni de favorizarea infractorului, 57 de infractiuni de fals material in inscrisuri oficiale si 57 infractiuni de uz de fals), precum si la calitatea persoanei condamnate. Este de retinut ca instanta l-a achitat pe Apostu pentru doua infractiuni de luare de mita si ca l-a condamnat pentru traficul de influenta facut pe langa procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, pentru ca aceasta sa promoveze un recurs in interesul legii pentru holdingul Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanta a fost ingaduitoare si cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infractiunea de dare de mita si l-a condamnat la 2 ani inchisoare pentru infractiunea de cumparare de influenta. Inculpatii au declarat recurs, care a fost judecat de Inalta Curte de Casatie si Justitie in data de 21.03.2012. Pronuntarea a fost amanata pana pe 25.04.2012, cand instanta suprema l-a condamnat definitiv pe fostul prim-procuror Apostu la o pedeapsa de 5 ani de inchisoare cu executare. Coinculpatii Popescu si Carabulea au fost condamnati la doi ani si sase luni, respectiv la un an si sase luni de inchisoare cu executare.

Relatii suspect de apropiate cu condamnatul

Opinia publica trebuie sa cunoasca insa relatiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu si procurorul general Kovesi si tatal acesteia, Ioan Lascu, iar institutiile statului trebuie sa clarifice daca acestia au fost implicati in activitatea ampla si organizata de traficare a justitiei realizata de seful Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, care a cuprins sute de infractiuni intr-o perioada relativ scurta. O traficare atat de ampla si organizata a justitiei in scopuri pecuniare nu a avut precedent in Romania si trebuie sa ne puna pe ganduri, in conditiile in care, potrivit informatiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a aflat in relatii de prietenie cu tatal lui Kovesi si avea obiceiul sa se laude ca i-a fost nas de casatorie actualului procuror generalal Romaniei, care i-a fost colega la Parchetul Sibiu. Este de retinut si ca, in calitate de baschetbalist de performanta la clubul CSU Sibiu, Apostu a sustinut-o pe Kovesi sa practice acest sport la acelasi club, de unde a fost cooptata in echipa nationala de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu si Ilie Carabulea, aflate in dosarul cauzei, rezulta relatia foarte apropiata dintre prim-procurorul de Sibiu si procurorul general al Romaniei si tatal acestuia, chiar daca la anumite pasaje apare, destul de suspect, mentiunea „neinteligibil”. Astfel, Apostu si Lascu se adreseaza unul altuia cu „draga” sau „dragutule” si se saluta cu „Ciao. Pa”. Pasajele mai sugestive din discutiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt urmatoarele: „M-a sunat si tatal fetei, si romanca” (apropo de originea etnica); „A zis fara niciun fel de problema, sa facem un memoriu in atentia ei”; „Si se uita pe el si ne da un raspuns si ii da drumu cand vine”; „Ma intalnesc cu fata noastra joi si vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu esti nebuna? Sunt in concediu. Hai ca trebuie sa vorbim” (sugerand relatii foarte apropiate, chiar intime).

Favorizarea afaceristului Carabulea

Procurorii DNA au atasat la dosar si o conversatie dintre tatal lui Kovesi, Ioan Lascu, si prim-procurorul Apostu in care cei doi stabileau pasii ce trebuiau urmati pentru promovarea unui recurs in interesul legii in favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la Bucuresti), pasi care au fost urmati cu strictete. Apostu l-a rugat pe Lascu sa o convinga pe fiica sa sa primeasca memoriul Atlassib si sa accepte o audienta pentru un recurs in interesul legii, ca sa rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor soferilor care plecau in strainatate. A mai fost atasata o discutie in care Apostu ii comunica lui Carabulea ca a discutat atat cu tatal lui Kovesi cat si cu aceasta, care i-au spus sa faca un memoriu in atentia ei, la care urmeaza sa-i dea raspuns favorabil. Totodata, a fost atasata o discutie purtata dupa circa o luna, respectiv in data de 7 septembrie 2010, in care Apostu ii solicita lui Carabulea sa-i trimita memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu care urma sa se intalneasca la Bucuresti. Interesant este ca, in data de 25 noiembrie 2010, la circa o luna dupa arestarea lui Apostu, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a declarat la Sibiu ca nu a primit niciunul din cele sapte memorii pe care reprezentantii Atlassib sustin ca le-ar fi trimis in atentia sa. Si mai interesant este ca, cu toate acestea, in data de 17 decembrie 2010, procurorul general al Romaniei a promovat recurs in interesul legii, pe baza a patru memorii ale Atlassib, care a fost insa respins ca inadmisibil de Inalta Curte de Casatie si Justitie in data de 21 februarie 2011. In mod suspect, procurorii DNA s-au limitat in ancheta la Apostu si Carabulea, neextinzand cercetarile referitor la implicarea lui Kovesi si a tatalui ei si nefacand nicio referire la recursul in interesul legii introdus de procurorul general. Naste suspiciuni si faptul ca procurorul general Kovesi a fost in biroul prim-procurorului Apostu cu cateva zile inainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnica de interceptare in biroul respectiv, nu a depus la dosar inregistrarea cu discutiile purtate de acestia, iar, in cursul judecatii, cand a fost solicitata inregistrarea acestor discutii, DNA a depus un CD al carui continut nu a putut fi reprodus. Nu este lipsit de interes si faptul ca Laura Codruta Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea cand activa la DIICOT Sibiu, anchetand si arestand membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protectie de la soferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane in Spania, Italia, Franta s.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovarii sale in functia de procuror generalal Romaniei.

Spaga cu miros de gaz

In ultimii ani au aparut informatii si indicii care genereaza suspiciunea ca pentru promovarea Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror generalal Romaniei a fost oferita o mita substantiala de anumite cercuri de afaceri din judetul Sibiu. Astfel prezinta interes faptul ca, in anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga, primul si principalul sustinator al lui Kovesi in anul de gratie 2006, a primit, conform mentiunilor din declaratia sa de avere, suma de 1.100.000 RON (circa 330.000 euro la cursul valutar din perioada respectiva) de la doi apropiati ai directorului Transgaz, Florin Muntean: 600.000 RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajata la SCGN Romgaz Medias, si 500.000 RON de la Valer Crisan, prieten si asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Medias, la care detinea functia de director general. Vasile Blaga si-a trecut aceste sume in declaratia de avere ca imprumuturi fara dobanda si cu termen de scadenta de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presa, Vasile Blaga a refuzat sa ofere amanunte legate de identitatea si localizarea celor doi generosi creditori, precizand doar ca-i sunt prieteni apropiati. Sa tot ai asemenea prieteni generosi, care sa-ti imprumute bani fara dobanda si pe un termen atat de lung (10 ani)! Numai ca, la o simpla si minima verificare, Doina Stoia si Valer Crisan nu pot face dovada provenientei sumelor pe care le-au imprumutat lui Vasile Blaga, avand surse de venit si averi modeste, in conditiile in care beneficiau doar de salarii de la societatile comerciale la care erau angajati si detineau un apartament la bloc (Doina Stoia), respectiv o fosta casa nationalizata (Valer Crisan). Astfel ca se naste intrebarea daca suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mita mascata, o rasplata via Florin Muntean, sora si asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga in promovarea Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror generalal Romaniei. La fel, se pune intrebarea daca suma de 1 milion de euro oferita PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mita mascata pentru promovarea Laurei Codruta Kovesi in fruntea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere ca la Sibiu si in Parchetul General se discuta ca numirea acesteia a fost platita de afaceristul sibian.

Sesizarea DNA si CSM

Pentru elucidarea acestor aspecte, solicit DNA sa se sesizeze si sa efectueze cercetari sub aspectul infractiunilor de dare si de luare de mita, respectiv de spalare de bani, fata de presedintele Senatului, Vasile Blaga, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, tatal sau Ioan Lascu, ex-directorul Transgaz, Florin Muntean, si omul de afaceri Ilie Carabulea. Solicit, de asemenea, redeschiderea dosarului care a avut ca obiect accidentul de circulatie produs de generalul Florian Coldea si cercetarea procurorului general Kovesi sub aspectul infractiunii de favorizarea infractorului, pentru solutia de neincepere a urmaririi penale emise in cauza respectiva. Totodata, solicit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa verifice toate acuzele care-i sunt aduse procurorului general al Romaniei prin aceasta declaratie politica, inclusiv sa stabileasca motivele pentru care DNA nu a extins cercetarile in cazul Apostu si asupra procurorului general Kovesi si a tatalui sau Ioan Lascu, urmand sa clarifice ce intalniri si ce discutii a avut Kovesi cu Apostu la Bucuresti si la Sibiu in perioada septembrie – octombrie 2010.

Aceasta este fata adevarata a procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, slavita si proslavita de presedintele Traian Basescu, de genitoarea sa Monica Luisa Macovei, de unii reprezentanti ai societatii civile si de unii reprezentanti diplomatici ai statelor occidentale la Bucuresti, indeosebi de ambasadorii SUA si Marii Britanii. Trista realitate este ca Laura Codruta Kovesi a fost promovata in epoca portocalie, ca si alti sefi din Parchet (DIICOT, DNA), Curtea Constitutionala, servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI), ministere (Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educatiei s.a.) si agentii (ANI, ANAF s.a.), in baza principiului nulitatilor controlabile promovat in mod deosebit de presedintele Basescu si de ex-ministresa Macovei. Potrivit acestui principiu basesciano-macoveian, in functiile cheie din institutiile statului au fost promovate cu prisosinta persoane mediocre profesional, obediente si santajabile, relativ tinere si originare din provincie, pentru a putea fi manipulate de promotorii si protectorii lor.

In data de 18 mai 2012 am transmis aceasta declaratie politica, cu titlul de sesizare penala, Directiei Nationale Anticoruptie, solicitand cercetarea fostului procuror general Laura Codruta Kovesi si a unor apropiati de-ai sai sub aspectul infractiunilor de dare si luare de mita, spalare de bani si favorizarea infractorului. Totodata, am transmis aceasta declaratie politica Consiliului Superior al Magistraturii, solicitand presedintelui de atunci, Alina Nicoleta Ghica, sa se sesizeze referitor la activitatea si conduita necorespunzatoare a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Laura Codruta Kovesi.

In data de 30 septembrie 2012 Laura Codruta Kovesi a fost eliberata din functia de procuror generalal Romaniei, dar cu o saptamana inainte, respectiv in data de 24 septembrie 2012, am primit un raspuns stupefiant din partea Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, semnat de inspector sef, judecator Rica Vasiliu Cravelos, din care spicuiesc pasajele mai importante :

“ In privinta presupuselor imprejurari apreciate de dumneavoastra ca ar fi avut un caracter determinant in numirea doamnei Laura Codruta Kovesiin functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, va facem cunoscut ca nu pot fi efectuate de catre Inspectia Judiciara.”

“Referitor la sustinerile dumneavoastra ca intr-o cauza penala s-ar fi dispus de catre procuror o solutie de netrimitere in judecata urmare interventiei procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, va facem cunoscut ca, in conformitate cu prevederile art. 64 alin.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in solutiile dispuse procurorul este independent.”

“In privinta nemultumirilor dumneavoastra privind modul de efectuare a urmaririi penale intr-un dosar penal, va precizam faptul ca Inspectia Judiciara nu are competenta de a verifica masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate de acesta, intrucat s-ar incalca principiul independentei magistratului, consacrat in art. 64 alin. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si modificata.”

“Va facem cunoscut ca analiza aspectelor sesizate de dumneavoastra nu a relevat indicii in legatura cu savarsirea vreunei abateri disciplinare de natura a impune luarea unor masuri de competenta Inspectiei Judiciare.”

Mai pe sleau, raspunsul magistral al magistratei Rica imi da de inteles ca Laura Codruta Kovesi este la fel de curata precum Fecioara Maria din Nazaret sau Fecioara Ioana din Orleans. Numai ca am o banuiala legitima si intemeiata ca a existat un troc intre procurorul general Laura Codruta Kovesi si conducerea CSM din perioada respectiva, troc legat de o “fecioara” de la CSM, Oana Haineala, care indeplinea atunci functia de vicepresedinte al Consiliului, iar in cursul acestui an a devenit presedintele CSM. Mai exact, in data de 3 mai 2012, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost depusa o plangere penala ( inregistrata sub nr. 8386) impotriva procurorilor Oana Haineala si Pavel Vasile, de catre Nicolae Tigaret (domiciliat in Bucuresti, in varsta de 32 de ani, absolvent al Universitatii de Arte), victima a unei erori judiciare in urma careia a stat 13 luni in inchisoare din cauza procurorilor reclamati, care l-au anchetat si trimis in judecata in perioada in care activau la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau.

Parchetul General a emis rapid solutie de neincepere a urmarii penale referitor la aceasta plangere justificata, albind-o astfel pe actuala presedinta a CSM. Cum s-ar zice Codruta a prespalat-o pe Oana, iar Oana a spalat-o pe Codruta. Amicitia lor este dealtfel cunoscuta si nu are frontiere, recent, in plin scandal al revocarilor din CSM, fiind vazute taifasuind la Bruxelles impreuna cu europarlamentarul PDL Monica Macovei.

Fosta presedinta a CSM Alina Ghica si actuala presedinta Oana Haineala s-au remarcat in ultimii ani printr-un partizanat politic fatis fata de presedintele Traian Basescu si fata de PDL, mai ales in timpul scandalului legat de referendumul pentru demiterea sefului statului, cand au lansat critici la adresa unor politicieni din USL si a guvernului Victor Ponta, incalcandu-si astfel statutul de magistrat. In Uniunea Europeana nu a existat un asemenea precedent, niciun presedinte de Consiliu Superior al Magistraturii, de Curte Constitutionala sau de Curte Suprema de Justitie nepermitandu-si sa critice clasa politica, presa democratica si celelalte puteri ale statului, Legislativul si Executivul, cum au facut-o magistratele Ghica si Haineala. Numai pentru acest motiv ar fi trebuit excluse definitiv din randurile puterii judecatoresti.

Astfel si-au dovedit pe fata prietenia cu presedintele Traian Basescu, care le-a invitat si prelucrat frecvent la Palatul Cotroceni. Este de notorietate ca seful statului le-a asigurat un sejur placut de 10 zile in Hong Kong, sub pretextul unui seminar international pe teme de justitie, unde au fost insotite de doi subofiteri tineri si falnici din Serviciul de Protectie si Paza (SPP), recomandati de catre acesta. Este de notorietate si reteta diabolica de convertire si de pervertire, cu concursul unor tineri subofiteri SPP, a magistratelor cu functii inalte din Romania, cum am aratat in declaratia politica prezentata mai sus in cazul procurorului general Laura Codruta Kovesi. Presedintele Traian Basescu a aplicat aceiasi reteta si cu o procuroare de la DIICOT, care l-a retinut pe omul de afaceri Dinu Patriciu, pe care anterior o invitase de cateva ori la Palatul Cotroceni, iar apoi a cuplat-o cu un subofiter SPP, cu care s-a recasatorit (dupa ce a divortat a doua oara, in cursul anului trecut) si cu care locuieste intr-o vila achizitionata intr-o localitate din jurul Bucurestiului. Quat erat demonstrandum!

Recent a iesit la iveala si modul in care magistratele Ghica si Haineala controlau si manipulau Consiliul Superior al Magistraturii, in care de anul trecut au facut toate jocurile impreuna cu Monica Prejmereanu, purtator de cuvant al CSM, fost ofiter DGIPI. Dintr-o serie de mesaje tip SMS, depistate in memoria telefonului unui judecator din CSM cu care conversau frecvent, rezulta ca Haineala si Ghica foloseau expresii vulgare la adresa altor colegi, membri ai Consiliului, ca de exemplu “ dobitoc”, “nesimtit”, “cretin”, “porc”, “idioti”, “4pezi”. Utilizarea unor astfel de expresii releva comportamente nedemne unor magistrati, ce pot fi sanctionate disciplinar. Pe de alta parte, solicitarile din partea sefelor CSM catre anumiti colegi de a vota in anumite feluri pot intra sub incidenta infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 257 din Codul penal precum si de Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, avand in vedere ca membrii alesi ai CSM sunt mandatati de magistratii care i-au ales sa voteze nu dupa cum doreste cineva anume, ci cum le dicteaza constiinta si interesul magistratiilor pe care-i reprezinta in Consiliu.

Pe cale de consecinta, solicit Directiei Nationale Anticoruptie sa declanseze cercetarea penala a magistratelor Alina Ghica si Oana Haineala sub aspectul infractiunii de trafic de influenta. Totodata, avand in vedere ca au trecut peste zece luni de la depunerea sesizarii penale referitor la ex-procurorul general Laura Codruta Kovesi, timp in care nu mi s-a comunicat nici stadiul cercetarilor, nici solutia in cauza, astept sa fiu invitat la DNA pentru a oferii detalii si probe cu privire la infractiunile semnalate.

Senator Valer Marian

P.S. Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, verbul “a haimani” are urmatoarele intelesuri : a umbla haimana, a hoinari, a vagabonda, a rataci. Oana Haineala a dovedit de-a lungul anilor si alte rataciri. Inainte de 1989, tatal lui Haineala a fost procuror ceausist, detinand functia de procuror sef al Procuraturii Judetene Covasna, de unde a fost promovat imediat dupa Revolutie procuror sef al Capitalei, functie in care a primit un apartament de lux in centrul civic (La Fantani). In zilele de dupa Revolutie, procurorul sef Haineala era foarte preocupat sa doteze apartamentul respectiv cu tot ce era necesar si se framanta unde poate gasi cat mai multe oglinzi pentru a captusi peretii si tavanul, la dorinta fiicei sale Oana, careia ii placea de atunci sa se vada si sa se admire tot timpul. Poate ca n-ar strica un control psihiatric pentru narcisism si alte posibile sechele.

Sursa: Virgil Iordache