Întâlnirea de astăzi dintre preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel ar putea furniza multe răspunsuri la criza datoriilor, dar până atunci îşi fac loc scenariile sumbre. Ieşirea Greciei şi Portugaliei din UE, reintroducerea mărcii în Germania sau chiar scindarea Uniunii Europene – câteva scenarii pentru viitorul Europei.
Europa şi lumea întreagă aşteaptă cu sufletul la gură rezultatele întâlnirii de astăzi dintre preşedintele frances Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel. Într-un moment extrem de dificil pentru zona euro şi chiar pentru coeziunea Uniunii Europene, magnaţi financiari, economişti şi comentatori croiesc scenarii care nu arată deloc bine.
„Domnilor, vă prezint noua marcă germană”
Într-un editorial-ficţiune, „Le Monde” descrie un scenariu pentru 2012. „Duminică 6 mai 2012. Nicolas Sarkozy tocmai a fost reales preşedinte al Republicii cu 69,3% din voturi faţă de 30,7% pentru adversarul său, Marine Le Pen, patroana Frontului Naţional (FN). Este ora 10 seara, la sediul central al Uniunii pentru o Mişcare Populară, partidul câştigătorului. Acesta şi-a întrunit apropiaţii, aleşii majorităţii, capii partidului. Atmosfera nu este totuşi voioasă. La alegerile legislative din iunie, toată lumea se aşteaptă la un val socialist şi frontist. Rareori o victorie a avut un gust atât de amar. Încadrat de doi bodyguarzi, ambasadorul Statelor Unite, Charles Rivkin, spintecă gloata până la preşedinte. Apoi, cei doi bărbaţi se îndepărtează. O oră mai târziu, în faţa apropiaţilor săi, preşedintele scoate din buzunar o foaie de hârtie A4 împăturită şi o pune pe masă fără un cuvânt. Pe fotocopia de proastă calitate se întind pe cincisprezece centimetri pe nouă trăsăturile lui Konrad Adenauer şi formele unghiulare ale Cancelariei Federale.
„Domnilor, vă prezint noua marcă germană. Câteva milioane din aceste bancnote se vor îngrămădi în curând în depozitele unei imprimerii din Mecklenburg. Ambasadorul Rivkin este categoric : germanii vor începe din nou să-şi imprime propriile lor bilete”, spune apoi preşedintele.
Soros: Dezintegrarea Uniunii
„Acum aveţi de-a face cu două Europe, cei care au şi cei care nu au. Veţi avea o Europă cu două viteze care nu este sustenabilă din punct de vedere politic. Criza ar putea aduce greutăţi atât de mari părţii din Europa care se mişcă cu o viteză mai redusă încât s-ar putea ajunge la dezintegrare”, avertiza miliardarul George Soros în prima lună a anului, într-un interviu acordat postului de radio BBC. A revenit în weekend şi a scris pentru Reuters: „Prăbuşirea financiară a Europei se apropie rapid de punctul culminant“.
Miliardarul crede că Germania şi restul statelor cu rating maxim trebuie să accepte o emisiune de obligaţiuni comună a zonei euro, altfel, uniunea monetară se va destrăma. Următorul pas va fi, probabil, suplimentarea resurselor fondului european, dar până la adoptarea acestei măsuri, ratingul “AAA” al Franţei ar putea fi în pericol. Până la momentul când Germania va accepta lansarea de obligaţiuni comune ale zonei euro, chiar propriul rating ar putea fi în pericol.
“Cel mai bun lucru care poate fi făcut acum pentru Grecia ar putea fi o ieşire din UE şi din zona euro”, a mai spus George Soros. Acelaşi lucru ar putea fi luat în calcul şi de Portugalia. “UE şi moneda euro vor supravieţui acestui lucru. Fie că îţi place sau nu, moneda euro există”, a spus Soros.
Roubini: totul se decide în trei luni
Economistul american Nouriel Roubini, a avertizat, într-un interviu acordat săptămâna trecută „Wall Street Journal”, că riscul economiei globale de a intra în recesiune este mai mare de 50 la sută. „Din datorie poţi ieşi doar prin economisire, prin creştere economică puternică sau prin metoda periculoasă a inflaţiei”, a mai adăugat Roubini care vorbeşte şi despre soluţii: repornirea consumului populaţiei şi al companiilor. Capitalismul, a mai spus economistul american, este foarte aproape de a intra într-o buclă autodistructivă. „Karl Marx avea dreptate la un moment dat. Capitalismul se poate autodistruge”, a mai spus Roubini. El a avertizat de asemenea că soarta economiei mondiale va fi decisă în următoarele două-trei luni.
Dacă Germania nu spune „da”…
Germania se încăpăţânează să refuze singurul medicament capabil să salveze moneda euro şi Europa: o responsabilitate comună pentru datoria publică şi renunţarea la suveranitate în privinţa politicilor bugetare, scria „La Repubblica”, sub titlul “Ultima vacanţă mare pentru euro?”. “Dar Germania cancelarului Angela Merkel nu dă undă verde acestei terapii. Alte state nu au forţa de a schimba ideea Berlinului. Iar pieţele financiare mizează de mai mult de un an pe faptul că pacientul va muri înainte de a primi tratamentul de care are nevoie”, scrie ziarul Italian care dă vina pe “egoismul naţional” al nemţilor.
Pentru a se trece peste blocajul impus de Berlin, s-a recurs la sisteme extrem de complexe şi puţin eficiente, precum Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF). În realitate, soluţia la această problemă poate veni doar atunci când, şi dacă, Germania va înţelege că sfârşitul monedei euro, al pieţei unice, şi inevitabila catastrofă financiară care ar urma riscă să o coste mai mult decât asumarea datoriilor europene. Dacă Germania va spune „da”, moneda euro şi Europa vor fi salvate. În caz contrar, să ne pregătim cu toţii de ce este mai rău.
“Din datorie poţi ieşi doar prin economisire, prin creştere economică puternică sau prin metoda periculoasă a inflaţiei.”
Nouriel Roubini
economist american
Statistici îngrijorătoare: Franţa stagnează
O veste proastă vine dinspre Institutul francez de statistică ( INSEE), chiar înaintea întâlnirii Merkel-Sarkozy: creşterea economică a Franţei în al doilea trimestru va fi zero. Vestea ar putea stimula apetitul speculatorilor şi a celor care văd în Franţa următoarea verigă slabă din Europa. Cifra pune sub semnul întrebării creşterea prognozată de 2% pentru 2011, deşi ministrul de Finanţe François Baroin a dat asigurări că obiectivul anual va fi atins.
La rândul ei, economia Italiei, ţară prinsă şi ea în vârtejul datoriilor, a înregistrat o creştere modestă în lunile mai şi iunie, de numai 0,3 la sută. Astăzi, Eurostat va face publice evoluţiile PIB pe trimestrul al doilea, iar rezultatele nu se anunţă încurajatoare. Conform datelor publicate pe 12 august de Eurostat, producţia industrială s-a redus în luna iunie, faţă de luna mai, cu 0,7 la sută în zona euro şi cu 1,2% în UE27.
Un scenariu în care în urmă cu un an nu prea credeam – pentru că voinţa politică era (şi este încă!) mult prea puternică – dar o posibilitate pe care o văd acum tot mai probabilă! Deci – ce e de făcut dacă se rupe Zona Euro?
http://laurentiurosoiu.ideilibere.ro/14060/ce-facem-daca-dispare-eur/