Datoria publică a României va cunoaşte un vârf în acest an, ca procent din PIB, după care va scădea, potrivit strategiei fiscal-bugetare 2012-2014.
Dacă anul trecut datoria publică a României a fost de 37,7% din PIB, anul acesta datoria va fi de 40,1%, potrivit strategiei fiscal-bugetare. Ulterior, ea va scădea, comparativ cu PIB, până la 39,8% anul viitor, 38,5% în 2013 şi 36,8% în 2014. În sume absolute însă, datoria nu va scădea la fel, dat fiind că ritmul de scădere este inferior ritmului de creştere estimată reală a PIB: 1,5% anul acesta, 4% în 2012, 4,5% în 2013 şi 4,7% în 2013.
De ce va creşte datoria publică, cel puţin în acest an? “Datoria publică a României va creşte în perioada analizată ca urmare a contractării de datorie pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, finanţarea proiectelor de investiţii la nivel local, dar şi datorită emiterii de garanţii de stat.
Garanţiile se vor emite pentru programul “Prima casă” (în 2011), modificat la sfârşitul lunii martie 2011 astfel încât prin împărţirea în mod egal a riscurilor între statul român şi finanţatori, să poată fi reutilizat un plafon de garanţii la nivelul a 50% din soldul total al garanţiilor acordate în cadrul Programului” pentru proiecte de interes naţional cu efect multiplicator în economie, pentru proiecte destinate prefinanţării/cofinanţării de proiecte finanţate din fonduri europene şi de către alte instituţii financiare internaţionale, pentru programul de reabilitare termică şi pentru Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească” scrie în strategia fiscal-bugetară.
Datoria publică a României era de 199 miliarde de lei la 31 martie 2011, în creştere cu 3% faţă de luna precedentă şi cu 20,5% faţă de martie 2010.
Cum îşi va finanţa Guvernul deficitul
În perioada 2011-2014 finanţarea deficitului bugetar se va realiza în proporţie echilibrată atât din surse interne, cât şi din surse externe.
Strategia de finanţare din surse interne a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2011-2014 se va realiza în proporţie de cca. 50% prin emisiuni de titluri de stat de pe piaţa internă, respectiv emisiuni de certificate de trezorerie cu scadenţe până la 1 an şi emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark emise cu scadenţe de 3, 5, 7 şi 10 ani, corespunzător cererii investitorilor, denominate în lei şi în valută funcţie de oportunităţile existente pe piaţă şi chiar şi cu maturităţi mai lungi dacă va exista o cerere suficientă în piaţă pentru astfel de maturităţi în condiţii rezonabile de lichiditate şi cost.
În funcţie de apetitul participanţilor pe piaţă şi în scopul optimizării portofoliului de titluri de stat se vor redeschide emisiunile de titluri de stat de tip benchmark emise în anii anteriori până la un volum care să permită creşterea lichidităţii pe piaţa secundară.
De asemenea, pe măsura dezvoltării segmentului investitorilor instituţionali şi creşterii necesităţilor investiţionale ale acestora se va urmări extinderea maturităţii titlurilor de stat şi se va analiza posibilitatea emiterii de instrumente specifice (în baza unei analize de cost de oportunitate) cerute de investitori, cum ar fi lansarea unor serii de titluri de stat indexate la indicele preţurilor de consum sau unor obligaţiuni de stat fără cupon (zero coupon bond).
Începând cu anul 2012, finanţarea din surse externe a deficitului bugetar se va asigura preponderent din emisiuni pe pieţele externe de capital, MFP acţionând pentru extinderea maturităţilor şi consolidarea curbei de randament pentru aceste instrumente de datorie.
În funcţie de necesităţile de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice, dar şi a evoluţiei condiţiilor financiare de pe pieţele externe de capital, se vor emite titluri de stat pe piaţa externă de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat pe termen mediu în valoare de 7 mld. EURO pentru perioada 2011-2013.
Ţinând cont de faptul că instrumentele de finanţare se diversifică în permanenţă în funcţie de oportunităţile existente pe pieţele de capital, se vor utiliza atât instrumente de datorie denominate în euro, cât şi în alte valute pe baza analizelor de cost comparativ cu instrumentele standard.
Sursa: money.ro
Adauga comentariu