C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Când se va termina calvarul scumpirilor?

Cât vor mai trebui să suporte românii creşteri de preţuri peste nivelul celor din Uniunea Europeană? La această întrebare a încercat ieri să răspundă la prezentarea raportului privind inflaţia Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Potrivit perspectivei oferite de acesta este vorba de câţiva ani în plus în care economia naţională va mai face eforturi pentru alinierea preţurilor principale la cele din piaţa comună europeană.

“Grosul ajustărilor a trecut”, este vestea bună pe care ne-o dă Isărescu, însă acesta avertizează că mai avem încă 4-5 ani de scumpiri la ţigări şi de recuperat un ecart în ceea ce priveşte benzina, unde avem încă cele mai mici costuri, împreună cu Estonia, Polonia şi Ungaria. Din zona preţurilor la energie BNR nu se aşteaptă la un impact pozitiv în anii următori.

“Preţurile administrate uşor-uşor se îndreaptă spre niveluri europene”, a mai spus şeful băncii centrale, adăugând că atât timp cât mai există majorări în această zonă convenite cu autorităţile UE nu vom putea vorbi de rate ale inflaţiei de 2% sau sub acest reper. “Ne vom plimba cu inflaţia undeva pe la 2%, 3%, 3,5%, dar nu ne aşteptăm să fie foarte joasă, pentru că mai sunt ajustări”, a declarat Isărescu.

Banca Naţională observă o atenuare a anticipaţiilor inflaţioniste în rândul populaţiei şi al agenţilor economici, ceea ce constituie o bază solidă pentru o menţinere în viitor a inflaţiei în zona intervalului ţintit în jurul reperului de 2,5%. “În sfârşit, am intrat în clubul european al inflaţiei scăzute după foarte mult timp”, a afirmat Isărescu.

Pentru ultima parte a anului, Banca Naţională a României anticipează un proces mai accentuat de atenuare a scumpirilor, imprimat în primul rând de frânarea dinamicii preţurilor alimentare volatile. “Credem că rata anuală a inflaţiei va veni puternic în jos în următoarea perioadă”, a declarat ieri guvernatorul Mugur Isărescu.

Prognoza BNR indică o creştere anuală de 3,1% a indicelui preţurilor de consum atât pentru sfârşitul lui 2013, cât şi pentru finalul lui 2014, valori revizuite în jos cu 0,1 puncte procentuale şi respectiv 0,2 puncte procentuale. Minimul inflaţiei ar urma să fie consemnat în primul trimestru al anului următor la nivelul de 2,1%.

Isărescu spune că intrăm într-o etapă nouă, marcată de o mişcare descendentă a ratei scumpirilor, după ce ultimul şoc exogen important este de domeniul trecut. Această estimare nu este nici una optimistă şi nici una pesimistă, fiind caracterizată de guvernator ca fiind mai degrabă prudentă. Pe de altă parte, o recoltă bună, care să contribuie la diminuarea preţurilor alimentelor, poate determina o evoluţie descendentă chiar mai accentuată.

O inflaţie care vine din trecut

Ultima raportare a Institutului Naţional de Statistică la nivelul lui iunie a.c. indică o majorare anualizată de 5,37% a indicelui preţurilor de consum. “Rata anuală a inflaţiei a rămas relativ stabilă în afara ţintei şi a intervalului ţintit”, a spus ieri Isărescu, adăugând că aceasta a fost influenţată de şocurile de ofertă din intervalurile anterioare.

Preţurile au memorie… într-un singur sens

Fluctuaţiile valutare de la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, care au marcat o slăbire peste medie a monedei naţionale, au fost la rândul lor un vector în sensul scumpirilor. Impactul asupra preţurilor a fost ca de obicei asimetric, deprecierea leului fiind asimilată imediat şi în totalitate în preţuri, pentru ca atunci când moneda naţională s-a întors pe o tendinţă de întărire, revenirea preţurilor să fie întârziată şi proporţional mai mică.

Strângem cureaua şi suntem prea săraci ca să avem inflaţie mai mare

Factorul principal care a ţinut inflaţia sub control l-a constituit cererea de consum, în condiţiile în care creditul evoluează dezamăgitor şi mai ales creditul de consum. Există o parte pozitivă, şi anume aceea că lumea îşi plăteşte datoriile, dar aceasta influenţează cererea de consum, a spus Isărescu. De asemenea, nici numărul de salariaţi nu a evoluat semnificativ, după cum nici salariul mediu brut nu are o tendinţă pregnant pozitivă.

BNR spune că s-au scumpit mărfurile asupra cărora politica monetară nu poate acţiona

Raportul privind inflaţia al BNR arată că scumpirile consistente au apărut în primul rând în zone care exced sfera de intervenţie a politicii monetare. Două treimi din scumpirile de 5,4%, respectiv 3,7%, se datorează influenţelor exogene, şi anume preţurilor administrate (1,9%), combustibili (0,1%), tutun şi ţigări (0,7%) şi legume, fructe şi ouă (1,0%). Prin contrast, pe segmentul CORE2 ajustat mărfuri alimentare majorarea a fost de 1,0%, la CORE2 ajustat – mărfuri nealimentare de 0,4% şi la CORE2 ajustat – servicii a fost de 0,3%.

Ne temem tot mai puţin că vin peste noi scumpirile

Mugur Isărescu a afirmat că este remarcabil faptul că anticipaţiile inflaţioniste s-au menţinut în intervalul ţintit de BNR atât pe intervalul de prognoză de un an, cât şi pentru doi ani. “Cred că este un lucru semnificativ”, a continuat acesta. “Anticipaţiile privind inflaţia descriu o traiectorie descrescătoare pe parcursul intervalului de proiecţie, sub impactul efectelor de bază favorabile asociate epuizării şocurilor adverse de natura ofertei din 2012 şi al conduitei politicii monetare, adecvată contextului macroeconomic de ansamblu”, se scrie în raportul privind inflaţia.

Care sunt riscurile

Dinamica preţurilor alimentare volatile (legume, fructe şi ouă) prezintă un risc de abatere în jos, conform proiecţiilor BNR pe termen scurt. O recoltă bună poate ajuta la o coborâre a acestora, însă, pe un termen mai îndelungat, riscurile sunt de abatere în sus. Din partea preţurilor administrate, balanţa riscurilor este echilibrată, iar Isărescu a spus că şi pentru acest an impactul a fost sub cel aşteptat iniţial de instituţia pe care o conduce.

La riscuri de abatere în sus, raportul privind inflaţia menţionează “incertitudini privind implementarea fermă şi consecventă a reformelor structurale, în conformitate cu calendarele stabilite cu instituţiile internaţionale”.

De pe plan extern, riscurile sunt, de asemenea, de abatere în sus, aici intrând atât incertitudinile legate de refacerea dinamicii economiei UE, cât şi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente din Europa, ceea ce ar afecta variaţiile cursului de schimb al leului faţă de euro şi percepţia investitorilor străini faţă de România.

“Materializarea, în sens nefavorabil, a oricăruia dintre riscurile menţionate ar putea reinflama anticipaţiile inflaţioniste, producând efecte adverse asupra preţurilor de consum”, atrage atenţia raportul privind inflaţia.

autor: Adrian Panaite
sursa: curierulnational.ro

Related Posts

One Response “Când se va termina calvarul scumpirilor?”

  1. ioana says:

    avem atata saracie in tara asta pt ca toti politicieni care au condus romania dupa 89′ au furat ca idioti , au strans averi uriase intr un timp record, au fost distruse toate fabricile sau vandute pe nimic, ma intreb cand vor raspunde pt asta!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss