Site icon gandeste.org

Când cineva vrea să dea în Poporul Român atacă Biserica Ortodoxă Română

„Vrem spitale şi nu Catedrale”, era îndemnul sub care erau românii chemaţi la un protest îndreptat împotriva bisericii române. Nu au venit decât 4 oameni, adică doar cei 4 care chemau lumea la proteste. Românii nu au căzut în această capcana penibilă lansată de cei care vor să atace spiritualitatea românească.

Ortodoxia creştină românească este parte a fiinţei poporului român, tot aşa cum şi limba română reprezintă un alt element definitoriu. Cele două reprezintă baza identităţii naţionale româneşti şi orice atac asupra uneia din aceste componente reprezintă de fapt un atac asupra poporului român.

Rolul Bisericii este să se ocupe de Spirit şi nu de partea materială a vieţii. Dacă vrem să fim capitalişti să o facem până la capăt – distribuţia muncii şi a responsabilităţilor.   Suntem cu toţii trişti de situaţia dezastruoasă în care este sistemul medical românesc, dar este penibil să dăm vina pe biserică pentru asta. Nu este rolul ei să se ocupe de acest lucru, deşi de multe ori o face cu mult mai bine decât cei responsabili. Sunt zeci de mii de români care au beneficiat de sprijinul Bisericii Ortodoxe Române, mulţi dintre ei copii părăsiţi.

De spitale trebuie să se ocupe hoţii care au condus România în anii de după revoluţie, dar care nu i-au reprezentat pe români, ci interesele străine în ţara noastră. Pentru asta plătim impozite şi taxe.

Acum când vedem preoţi în fruntea poporului şi îndemnându-i să îşi apere averea, a se vedea Roşia Montană sau gazele de şist, se pare că globaliştii nu mai sunt la fel de fericiţi. Probabil că ar vrea o populaţie fără de identitate şi lipsită de orice sprijin.

Biserica Ortodoxă Română reprezintă un bastion puternic al românismului. Cazurile izolate în care prelaţii nu se comportă tocmai corespunzător sunt preluate cu insistenţă şi scoase în faţă de instituţii media ce nu au acţionari români. Discreditarea Bisericii nu poate fi considerată întâmplătoare sau eu cel puţin nu o pot considera. La un caz negativ sunt mii de prelaţi care fac fapte bune dar de care nimeni nu află.

Singurul lucru constant pe acest pământ românesc l-a reprezentat limba şi învăţătura creştină. Politicienii au venit şi au plecat, regimurile au venit şi au plecat, Biserica a reuşit prin credinţă să ne ţină alături. Unii atacă Biserica conştient şi programat, alţii cad în plasa primilor şi răspândesc dezinteresat mai departe mesajele, dar marea majoritate beneficiază de pe urma învăţăturii acesteia.

În Republica Moldova, când statul român abia îşi revenea după lovitura grea primită în 1989, Biserica Ortodoxă a fost prima care a trecut Prutul. Interzisă de către sovietici, Mitropolia Basarabiei, adică Biserica Ortodoxă subordonată Patriarhiei Române, a trebuit să meargă în instaţă şi până la CEDO pentru a-şi recăpăta dreptul de a-i apăra pe români şi de ai ghida.

Când milioane de români au plecat în Europa pentru un trai mai bun, alungaţi de sărăcia impusă de alţii în propria ţară, preoţii ortodoxi au plecat împreună cu ei şi au devenit centrul comunităţilor româneşti din afara graniţelor. Ei sunt cei care în fiecare duminică îi adună pe români alături.

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

P.S.Văd că cineva aminteşte de secularizarea averilor Bisericeşti. Ar trebui să pună mâna să citească în detaliu acest lucru. Secularizarea s-a realizat împotriva Bisericilor străine, respectiv cele controlate de Constantinopol în mod direct. Aproximativ 80% din pământul deţinut de biserici era în favoarea intereselor străine şi forţau decapitalizarea noului stat înfiinţat. Cuza a făcut secularizarea deoarece poporul român nu dispunea de mijlocul principal prin care putea să avanseze economic, deoarece acesta fusese preluat abuziv în sute de ani. Prin secularizare Cuza a repus Biserica Ortodoxă Română la importanţa pe care trebuia să o aibă.

Autor: Lulea Marius Dorins

Sursa: Foaie Națională

Exit mobile version