C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Bugetarii obezi si bugetul nesatul

Imprumuturi enorme, venituri in scadere, plati intarziate. Bugetul de stat este bolnav. Banii de la FMI si Comisia Europeana pot fi ultima scapare.
Una dintre temele cel mai des abordate anul acesta a fost aceea legata de imprumuturile repetate pe care le-a facut Ministerul Finantelor de pe piata interna. S-a spus deja ca, in felul acesta, Finantele si-au asigurat fondurile necesare bugetului de stat, fonduri folosite, in ultima instanta, pentru functionarea aparatului de stat.

In acelasi timp, repetatele emisiuni de titluri de stat au fost mana cereasca pentru banci: acestea au gasit un loc sigur si stabil pentru a-si plasa lichiditatile, in conditiile in care finantarea persoanelor fizice si juridice a avut in mod evident de suferit.

Cu alte cuvinte, a fost o miscare castigatoare pentru ambele parti: Finantele au gasit banii necesari pentru a plati salarii si proiecte de investitii aflate in derulare, iar bancile au utilizat cu incredere un canal de finantare in dauna finantarii economiei reale. Mai trebuie spus ca Finantele au utilizat la maximum piata interna, pentru ca imprumuturile externe erau extrem de dificil de obtinut si extrem de costisitoare.

Ratingul de tara al Romaniei a coborat la inceputul anului (ceea ce presupune costuri crescute in cazul unor eventuale intentii de emisiuni de obligatiuni externe), iar piata internationala a suferit in primele luni ale anului de o lipsa crancena de lichiditate.

A surprins insa nivelul mare al finantarii. In primele sase luni, Ministerul Finantelor s-a imprumutat de la banci cu 40,6 miliarde lei, adica aproximativ 10 miliarde euro, o suma de zece ori mai mare decat in perioada corespunzatoare a anului trecut.

De asemenea, imprumuturile Ministerului Finantelor au ajuns la un nivel incredibil in raport cu totalul veniturilor bugetare pe primul semestru. Veniturile bugetare au fost de 67,5 miliarde lei, iar imprumuturile au fost de 40,6 miliarde lei, adica de aproximativ 60%.

Acest procentaj vorbeste de la sine despre scaderea veniturilor bugetare si, mai ales, despre dificultatile pe care le are trezoreria statului de a finanta cheltuielile curente fie ca ele sunt salarii, pensii, cheltuieli sociale, investitii in curs de derulare sau rostogoliri ale imprumuturilor vechi.

In aceste conditii, este usor de inteles motivul pentru care filialele din Romania ale bancilor straine nu au mai retras bani din Romania. Cand ai de cumparat echivalentul in lei a zece miliarde de euro, la dobanzi mai mari decat in orice tara din Uniunea Europeana, de ce ai mai rambursa creditul pe care ti l-a oferit banca-mama?

Mai surprinzator este ca fenomenul imprumutului de pe piata interna continua cu aceeasi amplitudine si in luna iulie. Ministerul Finantelor si-a propus sa emita, pana la sfarsitul lunii iulie, titluri de stat in valoare de aproximativ un milliard de euro.

Este o suma imensa, pentru ca asteptarile erau de alta natura: s-a spus ca, o data cu semnarea acordului cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE), imprumuturile pe piata interna vor fi mai rare si vor scadea ca valoare.

Deocamdata, nu este nici un semn ca s-ar intampla acest lucru. Un milliard de euro intr-o singura luna ar insemna un adevarat record national pentru Finante.
De ce este nevoie de o suma atat de mare?

In primul rand, pentru ca incasarile bugetare nu dau semne de revenire. In al doilea rand, pentru ca suma de cinci miliarde de euro de la Comisia Europeana a fost impartita in trei transe, prima fiind de 1,5 miliarde euro. Pentru foamea de bani a bugetului, un milliard si jumatate de euro, cat trebuie sa vina de la CE, nu inseamna mare lucru.

Altceva ar fi fost daca ar fi intrat o singura data cinci miliarde euro, intreaga suma a imprumutului de la CE. Asa, insa, Finantele se vad nevoite, in continuare, sa se imprumute masiv de pe piata interna.

Exista declaratii care arata ca, in toamna, se va incerca un imprumut in euro de pe pietele internationale, pe termen lung, dar va trebui sa vedem daca este doar o intentie sau acest credit se va realiza.

Pentru ca la obtinerea acestui tip de credit este nevoie de mai mult decat de o dorinta a trezoreriei, fiind necesar un raspuns rezonabil (din punctul de vedere al sumei si din punctul de vedere al costurilor de finantare) din partea cumparatorilor de pe piata internationala.

Pana atunci, insa, iata ca apar elemente noi pe piata interna. Este vorba despre asa-numitele operatiuni repo facute de Banca Nationala a Romaniei (BNR). In ultima perioada, BNR este tot mai prezenta pe piata interna cu astfel de operatiuni financiare.

Ele constau in imprumuturi acordate contra titluri de stat. Actorii principali sunt, in astfel de imprumuturi, cine altele?, tot bancile comerciale. Din luna mai pana in prezent, bancile comerciale au imprumutat de la BNR 14 miliarde lei, adica 3,3 miliarde euro.

Si iata cum se inchide cercul. La inceputul anului, bancile au cumparat titluri de stat de la Ministerul Finantelor. Acum  se duc la BNR si, in baza titlurilor de stat pe care le detin, se imprumuta cu lei de la BNR. Leii ii duc mai departe la Finante, pentru a cumpara noi titluri de stat.

Pentru a simplifica, fluxul arata asa: banii de la BNR ajung la Ministerul Finantelor. Evident, prin intermediul bancilor.

Este un circuit din care unii castiga si altii pierd. Bancile comerciale castiga bani din jocul diferentei dintre dobanda pe care o platesc Bancii Nationale (10% in aprile, 9% in acest moment), atunci cand se imprumuta prin operatiunea repo, si dobanda pe care o incaseaza prin titlurile de stat cumparate de la Finante (12% – 13% la inceputul anului, 11% acum).

Banca Nationala castiga bani din dobanda imprumutului, iar pierderile se strang toate la Ministerul Finantelor care plateste dobanzile la titluri de stat in numele finantarii bugetului.

Interesant este ca, in ultima perioada, BNR a marit si ea ritmul si nivelul imprumuturilor de tip repo. Ultima operatiune, la inceputul lunii iulie a.c., a fost in valoare de aproximativ un miliard de euro.

Daca in privinta Finantelor lucrurile sunt clare, emisiunile de titluri de stat sunt necesare in vremuri in care incasarile bugetare scad, exista dileme in ceea ce priveste operatiunile BNR. Imprumuturile acordate de BNR sunt un cutit cu doua taisuri.

Pe de o parte, BNR aduce lichiditate in piata, inlesnind rolul bancilor de a specula foamea de bani a bugetului. Pe de alta parte, aceasta operatiune micsoreaza costurile platite de stat, pentru ca bancile care doresc sa participe la imprumuturile repo trebuie sa plateasca dobanda respectiva.

Desigur, in jocul acesta intra si sumele eliberate de BNR prin reducerea rezervelor minime obligatorii si rata dobanzii de politica monetara.

O explicatie simplista poate fi aceea ca, de fapt, deficitul bugetar este finantat, via banci, din banii BNR, respectiv din imprumutul primit de la FMI, si ca, prin acest mecanism, bancile beneficiaza de banii Fondului.

Este, evident, o afirmatie fortata, intrucat oportunitatea acestor imprumuturi tine de o politica de stat si de un interes financiar major.

S-ar putea spune ca un astfel de circuit financiar “oculteaza” economia reala, in sensul ca resurse banesti importante ocolesc canalele economiei traditionale, mergand doar pe trasee financiare. Este adevarat, dar acest mecanism financiar nu se intampla nici prima si probabil nici ultima oara in economia romaneasca.

Un astfel de circuit a lasat economia fara resurse de creditare, ba, chiar, a incurajat mentinerea unor dobanzi inalte pentru creditele adresate persoanelor fizice sau juridice. Nu-i mai putin adevarat ca nici clientii nu s-au inghesuit sa mai intre intr-o banca pentru a cere un credit. Circuitul BNR-banci- Ministerul Finantelor a avantajat bancile comerciale, dar nu ele au facut regulile in piata.

Statul a avut nevoie de bani, statul a platit. Cu adevarat socanta este insa suma pe care statul a imprumutat-o anul acesta (10 miliarde de euro, fata de venituri incasate la buget de 16 miliarde de euro). Ceva se intampla cu bugetul de stat. Raspunsul il vom afla, negresit, in toamna.

Analiza de Constantin Rudnitchi
sursa: bloombiz.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss