C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Bolnavii nu mai au acces la medicamente ieftine. Zeci de medici, asistente medicale şi farmacişti sunt acuzaţi că au fraudat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Producătorii de medicamente au retras 200 de medica­mente de la compensare, iar statul nu mai vrea să le plătească pe cele sub 10 lei. Vor deveni medicamentele ieftine un lux?

După luni de tatonări, discuții și amenințări, producătorii de medicamente au acționat și au scos peste 200 de medicamente ieftine de pe listele de compensare. „Taxa clawback este principala cauză a acestei situaţii, noi am cerut scutirea de această taxă pentru medicamentele sub 30 lei, pentru care marja de profit a scăzut sub 10%. Sub acest nivel nu poţi să mai fabrici aceste medicamente“, susține Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) și totodată CEO-ul producătorului clujean de medicamente Terapia Ranbaxy.

Deși redusă cu circa 20% în luna august, taxa clawback „mănâncă“ în continuare circa 350 de milioane de lei trimestrial din vânzările producătorilor de medicamente. Astfel, produsele la care  marja de profit nu a acoperit şi taxa clawback nu mai sunt compesate, poate nici importate în curând, potrivit producătorilor. Fenomenul se observă cel mai bine în farmacii, unde, de pildă, un expectorant pentru care pacienții plăteau înainte 25 lei costă acum 47,5 lei.

„Multe dintre genericele pentru inimă, antireumatice, antinflamatoare și chiar antibiotice, care erau compensate și cu 90% se plătesc acum integral“, spune diriginta unei farmacii din sectorul 2 al Capitalei. Efectul negativ de domino continuă: chiar dacă majoritatea acestor medicamente au echivalente terapeutice compensate, acestea nu se mai găsesc în farmacii, pentru că nu au mai fost importate, din lipsă de cerere. Unde nu există un produs similar compensat, contribuţia suplimentară a pacientului creşte de la câţiva lei la 100 de lei.

Colac peste pupăză…

Presiunea pe medicamentele ieftine este şi mai mare odată cu modificarea contractului-cadru, care va intra în vigoare peste trei luni. Mai exact, de la1 ianuarie 2013, statul nu doreşte să mai compenseze medicamentele care costă sub 10 lei, pe motiv că acestea constituie 60% din cele compensate şi consumă anual 90,5 milioane de lei (20 mil. euro) din fondurile CNAS.

Vorbim de o economie reală sau de o măsură care va limita şi mai mult accesul românilor săraci la medicamentele ieftine? APMGR atrage atenţia asupra unei situaţii paradoxale: medicamentele cu preţul mai mic de 10 lei reprezintă sub 10% din costurile decontate de stat, dar depăşesc 60% din volumul medicamentelor compensate. Din acest punct de vedere, cheltuielile pentru românii bolnavi ar putea creşte, în timp ce economiile făcute de CNAS sunt nesemnificative. De asemenea, medicii ar putea să prescrie echivalente mai scumpe ale unor medicamente, care sunt însă incluse pe lista produselor farmaceutice compensate.

„Nu se vor realiza economii, este o măsură complet greşită, antisocială, antieconomică şi anticoncurenţial, care ar putea nărui întregul mecanism de compensare al medicamentelor“, declară preşedintele APMGR, Dragoş Damian. Pe de altă parte, situaţia financiară precară a sistemului sanitar românesc obligă pacienţii la alegeri: potrivit unui sondaj de opinie realizat de IMAS în luna august a acestui an, peste 56% dintre români sunt de acord sa plătească integral preţul unor medicamente ieftine, dar în schimb să aibă acces la medicamente de ultimă generaţie.

Lucru cam greu de realizat, din moment ce lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată din 2008. Pacienţii vor fi victime sigure ale efectelor de piaţă ale acestor măsuri: „cei care produc pastile ieftine fie le vor scoate de pe piaţă, fie le vor scumpi să coste peste 10 lei“, crede preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu.

90,5 milioane de lei estimează Ministerul Sănătăţii că va economisi dacă nu va mai  compensa medicamentele ieftine (sursa: capital.ro)

Zeci de medici, asistente medicale şi farmacişti sunt acuzaţi că au fraudat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti a dezvăluit modul în care pacienţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au fost păcăliţi. Implicaţi în această afacere ilegală erau farmacişti şi medicii de familie. Pacientul era obligat să cumpere numai de la anumite farmacii medicamente ori reţetele erau falsificate fără ca bolnavii să fi văzut măcar aceste documente. Mrdicii primeau, astfel, un comision din vânzarea reală sau fictivă a medicamentelor. Toată această încrengătură a fost dată în vileag după ce o farmacistă a depus o plângere la Poliţie.

Din luna martie 2012 până în prezent, în acest caz au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise reţete. În urma punerii în aplicare a mandatelor de aducere, astăzi au fost prezentate la audieri un număr de 26 de persoane.
Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulţi medici şi farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 1.600.000 lei.
Din probele administrate până acum s-au desprins următoarele moduri de operare:
Farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie). În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.
Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul înmâna aceste reţete false farmacistului care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.
Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica “Am primit”, uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori farmacistul se trecea (în mod fals) drept împuternicit al pacientului.
Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontata a medicamentelor fără ca acestea sa iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau “spălate” prin introducerea într-un circuit comercial licit.
‚Farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu.
Prin acest mod de operare, medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a reţetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta în aceea că medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor. Dar, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic: fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie (şi nu dintr-o farmacie concurentă); fie nu înmâna reţeta pacientului ci direct farmacistului (pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte), iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.
În acest caz, medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% sau 5% din valoarea totală a reţetelor eliberate. (sursa: evz.ro)

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss