M-am gândit să mă pun în pielea tefelistului mediu.
Așa….îmi termin ziua de muncă de 8 ore de jure și de 10 ore de facto în Pipera, unde am ajutat o corporație multinațională să facă un profit pe care nu îl va impozita România, deci și din pricina ei canci bani de spitale, școli și catedrale.
Am spus catedrale? Înseamnă că nu sunt încă suficient de intrat în pielea personajului meu. Să fiu mai atent.
Cobor la metrou și mă înghesui cu ceilalți colegi pe peron. Nu mi-am luat mașina azi pentru că vreau să mă văd cu gașca.
Metroul e aglomerat. Evident, în țara asta condusă de comuniști și în orașul ăsta unde e Firea primăriță te aștepți să fie aglomerat, că nu ai piste de bicicletă. Ce țară e aia în care te înghesui în metrou și nu poți merge de la muncă cu bicicleta?
Cobor la Romană, tai Amzei și mă duc (că e o seară frumoasă de toamnă) să mă văd cu gașca la Eden, lângă Arte.
E cool acolo. Mă așez pe un scaun super mișto, din fier, recuperat de la o terasă din Obor, de dinainte de 1989 care se clatină în pietriș.
Îmi iau o bere cu lime, la doar 20 de lei sticla și aștept gașca. Când vin, toți sunt revoltați: în ce rahat de țară trăim, frate? Nimic nu e ok.
Dar cât timp proștii vor vota cu comuniștii, la ce te aștepți? comentează unul. Nu vezi? Peste tot se fură.
După a doua bere de 20 de lei mi se cam face foamea. Așa că propun să mergem la o terasă cool de am găsit-o., mai aproape de Cișmigiu. E și ieftină: 40 de lei o porție de paste cu anșoa.
Pe drum, toți ne revoltăm când vedem un grup de pesediști pe care îi așteaptă moartea pe acasă dar ei sunt la autobuz, la Sala Palatului ca să meargă până la piață în Matache pentru că piața din Amzei e prea scumpă pentru ei.
Amărășteni comuniști care nu sunt în stare să aibă un job și stau cu mâna întinsă după ce le dă Dragnea. Dar noi, angajații în mediul privat îi ținem pe toți ăștia în spate…
Am mâncat, mi-a trecut foamea, mai beau o apă minerală la doar 12 lei sticla de jumătate și stabilim ca pe weekend să ieșim până în piața Victoriei. Nu de alta, dar până nu îl văd spânzurat pe mustăciosul ăla corupt, parcă nu mai pot trăi.
Și oricum, se poate trăi în România?
Iau taxiul și plec acasă…. Mama ei de țară de rahat.
Autor: Bogdan Duca
Sursa: Bogdan Duca Blog
20 + 20 + 40 + 12 + taxi = ….
Cheltuiti intr-o seara, la o “mica” iesire – desigur, peste 100 RON.
Nasoala tara!
Eu nu cheltui (nici asa, nici atat) banii astia (in dolari canadieni) la Vancouver, Canada.
Nu ca nu as putea dar e chiar bataie de joc… (ar fi si aici…, dar Dl. Duca nu traiste asa, “la misto” ci ne prezinta ipocrizia si retardul pacalicilor sorosisti).