Băsescu „taie” parlamentari doar pe hârtie

Preşedintele promite reducerea

numărului de aleşi şi legislativ unicameral, deşi decizia o ia parlamentul, indiferent de rezultatul referendumului.

Convocarea unui referendum pentru parlament unicameral şi reducerea numărului de aleşi în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale a provocat controverse în presă şi în opinia publică. Preşedintele Traian Băsescu s-a folosit de dreptul pe care îl are de a convoca un referendum pentru a-i da posibilitatea candidatului Traian Băsescu să aibă o armă de campanie. Şeful statului se înfăţişează în faţa alegătorilor cu o ofertă greu de refuzat: desfiinţarea Senatului şi reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300.

De altfel, în toate sondajele de opinie din ultimii ani, ideea parlamentului unicameral a întrunit scoruri mult peste ale oricărui politician: 53% pentru – sondaj BCS noiembrie 2008, 51% pentru – sondaj CSOP aprilie 2007.

Mişcarea lui Traian Băsescu i-a pus pe contracandidaţii săi într-o situaţie dificilă: atât Mircea Geoană, cât şi Crin Antonescu au replicat că sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari, dar au respins ideea desfinţării uneia dintre camere.

Fără efecte juridice

În consecinţă, Traian Băsescu a avut ocazia, în campania electorală, să se afişeze ca singurul candidat care promite schimbarea completă a clasei politice.

În realitate, referendumul de duminică nu va duce la nicio schimbare imediată şi obligatorie. Chiar dacă s-ar prezenta jumătate plus unu dintre alegători şi plebiscitul ar fi validat, rezultatul său ar avea doar caracater consultativ.

Decizia depinde de senatori şi de deputaţi, care nu au nicio obligaţie indiferent de rezultatele referendumului. Pentru a se ajunge la desfiinţarea Senatului, parlamentul trebuie să adopte, cu două treimi din voturi un proiect de modificare a Constituţiei în acest sens, care să fie aprobat prin referendum şi abia acest din urmă plebiscit este cel care are efecte juridice.

Cât priveşte reducerea numărului de parlamentari, aceasta poate fi operată printr-o lege votată de legislativ.

Controversele din jurul referendumului

Cum referendumul organizat în ziua alegerilor nu garantează schimbările promise de preşedinte au început să apară şi contestatarii. Patru ONG-uri (Pro Democraţia, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency România şi Agenţia de Monitorizare a Presei) au acuzat faptul că Traian Băsescu îşi creează un avantaj suplimentar prin suprapunerea referendumului cu alegerile.

„Este vorba despre o fraudă, aş numi-o morală. Noi credem că este vorba despre o manipulare şi o distorsionare a discursului electoral”, a afirmat Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrul pentru Resurse Juridice.

În replică, Valeriu Stoica, membru al Consiliului de Administraţie al Institutului de Studii Populare (ISP), un ONG al PDL, care este implicat în campania pentru unicameral a acuzat „vanghelizarea” limbajului ONG-urilor.

El a spus că adevărata bătălie pentru Cotroceni se dă în turul II. „Nu cred că pune cineva la îndoială prezenţa lui Traian Băsescu în turul II şi atunci nu se organizează niciun referendum. Dacă era interesat de vreun avantaj, preşedintele convoca referendumul în turul II”, a explicat Valeriu Stoica.

Cine îi informează pe alegători?

Controversele nu s-au oprit aici, pentru că reprezentanţii ONG-urilor au acuzat guvernul că nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a desfăşura o campanie de informare a populaţiei în legătură cu argumentele pro şi contra temelor referendumului.

Această „omisiune” a dat posibilitatea Institutului de Studii Populare să declanşeze, chiar înainte de începerea campaniei electorale, propaganda în favoarea unicameralului şi a reducerii numărului de parlamentari.

Campania îl înfăţişează în afişe sau panouri pe Traian Băsescu şi deja celebrul slogan cu referire la parlamentari, „De ce le e frică, nu scapă”.

Un alt posibil avantaj îi revine tot preşedintelui, pentru că fiecare candidat are o limită a cheltuielilor pentru prezidenţiale, dar sumele cheltuite pentru referendum nu pot fi încadrate în această categorie.

Valeriu Stoica susţine însă că nimeni nu i-a împiedicat pe susţinătorii parlamentului bicameral să desfăşoare o campanie similară.

Listele electorale comune pentru prezidenţiale şi referendum au generat alte controverse, dar guvernul le-a separat printr-o hotărâre adoptată pe ultima sută de metri.

COMPETIŢIE

Cine intră primul în joc

Dacă ideea desfiinţării uneia dintre Camerele parlamentului a provocat controverse, propunerea de a reduce numărul de parlamentari este acceptată de toate partidele, cel puţin la nivel declarativ.

În prezent, parlamentul are 137 de senatori şi 334 de deputaţi, iar preşedintele Traian Băsescu propune reducerea la 300 de deputaţi. De celalată parte a baricadei, imediat după anunţul şefului statului, PNL a depus un proiect de lege potrivit căruia numărul deputaţilor va fi de 217, iar cel al senatorilor de 99, rezultând un total de 316 de parlamentari.

Liberalii au susţinut că o asemenea lege asigură economii similare cu cele promise de Traian Băsescu, dar păstrează sistemul bicameral ca pe o garanţie a îndeplinirii corecte a procesului legislativ. În ambele cazuri, bugetul de stat ar realiza economii de 30 de milioane de euro.

Conform proiectului propus de PNL, norma de reprezentare a deputaţilor va creşte de la 70.000 la 110.000 de cetăţeni, iar norma de reprezentare a senatorilor se va mări de la 160.000 la 221.000 de cetăţeni.

Liberalii au accentuat că, pentru reducerea numărului de parlamentari nu este nevoie de referendum, ci este suficientă aprobarea legii în parlament.

În schimb, Traian Băsescu a ironizat graba PNL de a depune un proiect de lege după anunţul său.

El a susţinut că există pericolul ca legea depusă să fie modificată în parlament pe baza intereselor mogulilor. Şeful statului a susţinut că prin referendum clasa politică ar primi tocmai mesajul că alegătorii îşi doresc acest lucru.

RAPORT

Reducerea cheltuielilor, un argument fals

Unul dintre principalele argumente aduse de Traian Băsescu în favoarea sistemului unicameral, reducerea cheltuielilor bugetare, a fost respins chiar de comisia prezidenţială pentru analiza regimului constituţional.

„Ceea ce trebuie să domine, în cazul unei opţiuni unicamerale, nu este calculul de natură economică – reducerea alocaţiei bugetare -, ci imperativul unui design constituţional echilibrat şi inteligent”, se afirmă în raportul prezentat public la începutul acestui an.

În document sunt enumerate plusurile şi minusurile fiecărui sistem, fără ca autorii raportului să opteze pentru vreuna dintre variante, uni sau bicameralism. Potrivit aceluiaşi material, parlamentul unicameral „poate fi punctul de plecare al unei tendinţe de tiranie a majorităţilor politice”.

În plus, autorii consideră că o a doua lectură în Camera superioară poate fi salutară pentru că poate cenzura greşelile primei Camere. De altfel, separarea atribuţiilor celor două Camere a fost una dintre modificările introduse la schimbarea Constituţiei din 2003.

Avantajele unicameralului

În schimb, introducerea sistemului unicameral poate duce la un proces mult mai rapid de adoptare a legilor, tocmai prin renunţarea la discutarea aceluiaşi proiect în două Camere.

În acelaşi registru, soluţia unicamerală este adaptată structurii unui stat unitar, care nu cunoaşte ramificaţia federală.

„O singură naţiune poate duce la ideea instituirii unei singure Camere parlamentare”, se afirmă în raport. Pe de altă parte, autorii consideră că există oricum un control al Curţii Constituţionale care se substituie tipului de cenzură politică rezervat, în sistemul bicameral, Camerei superioare.

Romulus Georgescu
sursa: evz.ro