Analize și opinii Politică

Bancomatele Europei decid soarta zonei euro?

Oare viitorul zonei euro va fi decis la miile de ATM-uri de pe întregul continent? Acest lucru ar putea fi o exagerare, însă spaniolii şi grecii retrag miliarde de euro din conturile bancare şi le trimit undeva mai “în siguranţă”. Mai mult de atât, sunt şi încurajaţi să facă acest lucru.

Deutsche Bank, de exemplu, solicită banii spaniolilor “nervoşi” de probleme de solvabilitate ale băncilor din Spania. O astfel de nervozitate este de înţeles, mai ales că Guvernul spaniol se luptă să injecteze lichiditate în cea de-a patra cea mai mare bancă din ţară – Bankia – şi alte instituţii financiare, copleşite de credite imobiliare neperformante.

Ministrul de Finanţe Cristobal Montoro a admis, marţi, la un post de radio spaniol că statul are “o problemă cu accesarea pieţelor”.
Oficialii spanioli spun că 50 de miliarde de euro (aproximativ 62 miliarde de dolari) ar fi necesari pentru a menţine băncile ţării pe linia de plutire. Analiştii de la banca de investiţii UBS cred că cifra ar fi mult mai mare, undeva aproape de 120 de miliarde de euro, notează CNN.

Spaniolii şi grecii îşi retrag banii din bănci

La începutul acestei săptămâni, Banca Spaniei a dezvăluit faptul că ieşirea netă de capital în luna martie a realizat un nou record de 66,2 miliarde de dolari, de două ori mai mult ca ultimul record din luna decembrie 2011. Potrivit datelor furnizate de Banca Centrală Europeană, în aprilie, depozitele persoanelor fizice şi companiilor deţinute la băncile spaniole au scăzut cu 31,5 miliarde de euro (39 miliarde de dolari), deşi nu este clar cât de mulţi bani au ieşit din ţară.


Deja acest lucru sună familiar în Grecia. Să ne aducem aminte că într-o zi din luna mai, elenii au retras din băncile locale o sumă estimată la 700 milioane de euro – speriaţi că economiile lor vor fi distruse de “Grexit” (prescurtare deja familiară pentru o retragere dezordonată a grecilor din zona euro).

Ciprul, contaminat de Grecia

Problemele “contagioase” ale Greciei s-au răspândit deja spre Cipru, ale căror bănci au făcut împrumuturi de aproximativ 23 de miliarde de euro pentru persoane fizice şi companii greceşti. Săptămâna trecută, preşedintele cipriot, Demetris Christofias, a accentuat ideea că nu ar exclude nevoia unui sprijin european pentru salvarea băncilor cu expunere mare la greci.

Cipru este a treia cea mai mică economie din zona euro. Spania este a patra cea mai mare. Şi văzând politica aflată pe marginea prăpastiei dintre Guvernul Spaniei şi Uniunea Europeană cu privire la modul de salvare a băncilor din ţară, spaniolii ar face bine să-şi trimită banii în locuri mai sigure (acest fenomen fiind deja cunoscut sub numele de “Spanic”).

Spania vrea bani de la Banca Centrală Europeană (BCE) cu rate ale dobânzii scăzute şi care să fie pompaţi direct în băncile sale, deoarece propriile costuri de creditare sunt mult prea mari – randamentul său al obligaţiunilor cu maturitate la 10 ani a fost marţi de 6,4%. Adresându-se Senatului spaniol, prim-ministrul Mariano Rajoy a cerut marţi pentru prima dată public crearea de euro-obligaţiuni.

Acest lucru îl pune în contradicţie cu Angela Merkel şi BCE. Altfel spus, euro-obligaţiunile ar dilua puterea fiscală din Germania într-un bazin de datorii nedorite.

Nervii cui vor ceda?

Guvernatorul BCE, Mario Draghi, a acuzat indirect Spania că ar fi subestimat importanţa problemei sale bancare. În cuvintele unui analist financiar, e ca şi cum două maşini de curse circulă din sensuri opuse pe un drum cu o singură bandă. Nervii cuiva trebuie să cedeze.

BCE a turnat deja mai mult de 1.000 miliarde de euro în sistemul bancar european din decembrie şi până acum, într-un efort de a stimula lichiditatea. Această injecţie, de asemenea, a ajutat la micşorarea randamentelor obligaţiunilor italiene şi spaniole, în timp ce mai multe bănci au folosit o parte din bani pentru a rezolva datoria publică.
Aşteptaţi-vă ca Mecanismul European de Stabilitate, care va debuta luna viitoare cu aproximativ 500 miliarde de euro, să aibă o multitudine de pretendenţi, chiar dacă nu li se va permite să împrumute direct băncile.

Pentru Germania, a cărei aprobare este necesară pentru orice iniţiativă de a proteja băncile europene, există cel puţin un lucru cert în ceea ce priveşte contextul actual al crizei. De vreme ce investitorii fug către locuri mai sigure, randamentele obligaţiunilor Germaniei cu maturitate la doi ani au ajuns la zero. Cu alte cuvinte se împrumută fără costuri, ajutaţi şi de anxietatea spaniolilor.

Cel puţin, începând de vineri, europenii au Turneul de Fotbal – Euro 2012 pentru a le distrage atenţia pentru restul acestei luni. În cadrul ultimului turneu – din 2008 – Spania a învins Germania în finală.

Poate cel mai important pentru viitorul monedei unice va fi summitul UE de la sfârşitul acestei luni (28-29 iunie). Draghi vrea o “uniune bancară” la nivel european, care ar avea puteri asemănătoare fondului de garantare al depozitelor bancare din SUA (Federal Deposit Insurance Corporation – FDIC) şi ar ajuta băncile vulnerabile din sudul Europei.

autor: Diana Mateescu
sursa: curierulnational.ro