Politică

BĂNCILE CENTRALE, INVESTITORI ACTIVI PE BURSĂ SAU DESPRE CUM REGLEMENTATORII SUNT ȘI JUCĂTORI

stock-market-floor-300x196Băncile centrale, fondurile publice de pensii şi fondurile de investiţii suverane, care deţin active reprezentând 40% din Produsul Intern Brut (PIB) al planetei, cumpără volume tot mai mari de acţiuni listate la bursele de valori, se arată în raportul Global Public Invest 2014, realizat de Forumul Instituţiilor Financiare şi Monetare Publice (OMFIF).

Cele 400 de entităţi (157 bănci centrale, 156 fonduri publice de pensii şi 87 fonduri suvernare) au investiţii care se ridică la 29,1 trilioane dolari, ceea ce le transformă într-o forţă pe pieţele financiare, potrivit raportului.

Investitorii publici se află într-un proces de diversificare a plasamentelor şi căutare de noi surse venit, în condiţiile reducerii ratelor de dobândă, cauzate de eforturile băncilor centrale să repornească economia globală, precizează autorii studiului.

În urma crizei financiare, au apărut diverse forme de “capitalism de stat”, menţionează domniile lor.

Potrivit calculelor OMFIF, băncile centrale au pierdut venituri din dobânzi de 200 – 250 miliarde dolari, ca urmare a reducerii randamentelor obligaţiunilor, în ultimii ani, ceea ce a fost compensat parţial de plăţi mai mici ale dobânzilor la pasive.

Investitorii suverani par să îşi fi majorat plasamentele în acţiuni listate cu cel puţin 1 trilion dolari, în perioada recentă, conform raportului.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan consideră că aceste investiţii crescă capacitatea băncilor centrale să manipuleze bursele.

“Mai exact, băncile centrale au ajuns ele însele să vâneze randamentele, să intre în goana speculativă după profit, după ce tot ele au redus la zero profitabilitatea investiţiei în active… sigure (da, da!). Acesta este apogeul politicii de bail-out şi de resuscitare a economiei: cu banii tipăriţi statele preiau controlul sistemului financiar şi distrug fiecare fibră sănătoasă a acestuia, inclusiv piaţa de acţiuni (bursa), considerată busola economiei de piaţă şi chintesenţa materială a capitalismului”, a scris domnia sa, pe blogul său, Logica Economică.

Această evoluţie nu reprezintă altceva decât încă un pas pe drumul socializării investiţiilor, semnalează Bogdan Glăvan, care continuă: “Deocamdată nimeni nu a naţionalizat investiţiile bursiere. Dar acest lucru s-a întâmplat cu depozitele bancare, şi nu o dată în istorie. Nu trebuie să vă mai amintesc de Cipru, Argentina… Ei bine, la viitoarea criză se va pune problema confiscării acţiunilor pe care le aveţi la bursă.

Pentru că dacă acest lucru nu se va întâmpla atunci întregul sistem ale cărui cotaţii sunt azi artificial umflate graţie tiparniţei de bani se va prăbuşi printr-un tsunami de ordine de vânzare. Ordine care nu vor putea fi executate”.

* FED vrea să descurajeze investiţiile în obligaţiuni

Profesorul de economie arată Financial Times (FT) a publicat, la începutul acestei săptămâni, un articol în care preciza că Banca Centrală a SUA (FED) ar avea în vedere să impună investitorilor în fondurile de obligaţiuni un comision de retragere din aceste fonduri.

Sursele citate de FT afirmă că oficialii FED sunt îngrijoraţi că fondurile de obligaţiuni se transformă în “bănci fantomă”, având în vedere că investitorii îşi pot retrage banii la cerere, deşi activele acestor fonduri pot fi dificil de vândut în criză.

Site-ul ZeroHedge semnalează, însă, că propunerea FED nu se referă şi la fondurile de acţiuni, ceea ce sugerează că Banca Centrală a Statelor Unite încearcă să determine investitorii să se orienteze către acestea, pentru ca preţul acţiunilor să crească şi după ce va renunţa să mai injecteze lichiditate în economie.

Şi autorii raportului atrag atenţia că surplusul mare de lichiditate al actorilor publici reprezintă o sabie cu două tăişuri.

Activele acestora au fost create în cadrul demersului de atenuare a efectelor crizei, prin intervenţii în pieţele valutare, în cazul băncilor centrale din economiile emergente, respectiv prin măsuri de relaxare cantitativă, în cazul băncilor centrale din ţările dezvoltate, arată domniile lor.

Plasarea fondurilor pe pieţele financiare pot, însă, creşte preţurile activelor, reprezintă o sursă de risc suplimentar, semnalează OMFIF.

“Multe dintre aceste provocări se auto-alimentează, autorităţile responsabile pentru menţinerea stabilităţii financiare fiind, adesea, deţinătorii unor fonduri substanţiale, care au potenţialul să creeze probleme”, afirmă raportul.

Activele băncilor centrale se ridică, în prezent, la 13,2 trilioane dolari (inclusiv aur), cele ale fondurilor de pensii, la 9,4 trilioane dolari, iar cele ale fondurilor suverane, la 6,5 trilioane dolari, notează documentul.

Studiul recomandă investitorilor publici să adere la principiile de transparenţă şi responsabilitate recunoscute la nivel global şi sugerează plasarea de fonduri în domenii precum infrastructură, energie şi transport. OMFIF subliniază că este nevoie de realizarea de co-investiţii, parteneriate şi sisteme de punere în comun a cunoştinţelor între entităţi publice şi private.

Raportul notează că reducerea ratelor de dobândă de către băncile centrale, pe fondul recesiunii economice, a avut un efect negativ semnificativ asupra profitabilităţii deţinerilor de rezerve de către aceste instituţii, iar unele dintre ele se tem că finanţarea de la bugetul de stat le-ar putea afecta independenţa.

Documentul mai precizează că investitorii suverani ar trebui să se aştepte ca performanţa să le fie evaluată având ca reper un interes public larg.

Autorii concluzionează că aceste instituţii trebuie să înţeleagă şi să administreze mai bine zona politică în care vor fi atraşi, în mod inevitabil.

Forumul Instituţiilor Financiare şi Monetare Publice (Official Monetary and Financial Institutions Forum – OMFIF) este un think-tank al cărui scop delcarat este să faciliteze schimburi de păreri între entităţi publice şi actori privaţi.

Zonele asupra cărora se concentrează sunt politicile economice şi monetare, administrarea de active şi supravegherea şi reglementarea sectorului financiar.

Autor: ALEXANDRU SÂRBU

Sursa: Yahoo News, preluare dupa Bursa.ro

Abonează-te la newsletter