Germania este ţara înspre care se uită cu cea mai mare încredere refugiaţii din Orientul Mijlociu. La rândul ei, Germania priveşte spre ţările membre ale Uniunii Europene pentru mai multă implicare în rezolvarea acestei situaţii. Ambasadorul Hans Werner Lauk a vorbit, la „Pașaport diplomatic”, despre acest subiect complicat.
Cristina Cileacu: În urma unui accident la un club din Bucureşti şi-au pierdut viaţa foarte mulţi oameni, guvernul României a demisionat, foarte mulţi dintre oameni sunt nemulţumiţi, îşi strigă nemulţumirile în stradă, clasa politică românească pare cumva lipsită de soluţii în acest moment. Prin ochii unui diplomat străin se vede cumva că România se transformă?
Hans Werner Lauk: Mai întâi, aş dori să-mi exprim încă odată mâhnirea şi compasiunea noastră legat de această mare tragedie. Noi germanii, empatizăm cu prietenii noştri români. Compasiunea noastră se îndreaptă, mai cu seamă, către părinţii, aparţinătorii, prietenii celor decedaţi. Şi eu sunt tatăl unui băiat de 25 de ani care este fan heavy metal şi frecventează cluburi. Din acest motiv îmi pot imagina ceea ce simt părinţii. Celor răniţi le dorim şi sperăm să aibă parte de o grabnică şi pe cât posibil completă însănătoşire. Unii dintre cei grav răniţi au putut fi transferaţi în străinătate, printre altele şi în Germania, de îndată ce s-a constatat faptul că aceştia pot fi transportaţi, alţii vor urma. O echipă de medici din Germania a fost aici, atât părinţii victimei germane, cât şi medicii germani şi-au exprimat, într-o conferinţă de presă, marea apreciere la adresa medicilor români, a întregului personal medical, a asistentelor, a infirmierilor şi a tuturor celor care prin munca lor au asigurat îngrijirea atât de rapidă a numărului mare de răniţi. Nu pot decât să mă alătur acestor profunde aprecieri pentru activitatea medicilor din întreaga ţară şi pentru eforturile extraordinare de a face faţă acestei tragedii.
Cristina Cileacu: Dacă privim în afara României, refugiaţii rămân o problemă constantă pentru toată Europa, mai ales că vine şi iarna şi temperaturile vor scădea destul de mult. Sunt în continuare foarte multe state europene care nu sunt neapărat de acord să accepte cotele de refugiaţi impuse de Bruxelles. Există o viziune pe care Germania o are în această problemă pentru a soluţiona cumva situaţia?
Hans Werner Lauk: Înainte de a dezvolta acest subiect aş dori să subliniez un lucru: ne confruntăm astăzi pentru prima oară, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, cu un număr atât de mare de refugiaţi. Agenţia ONU pentru refugiaţi UNHCR vorbeşte despre aproximativ 60 de milioane de refugiaţi în întreaga lume. Amploarea mişcărilor de migraţie demonstrează faptul că este indispensabilă o soluţie europeană comună. Nicio ţară nu se poate sustrage de la responsabilitatea creată de situaţia existentă, la graniţele noastre externe. Din acest motiv, decizia UE de a reloca 120.000 de refugiaţi a fost una bună şi importantă. Acum este vorba de a reflecta asupra unei chei de distribuţie europene pe termen lung. Şi decizia privind centrele europene de preluare (aşa-zisele Hot Spots) a fost una importantă, acum este necesară implementarea sa consecventă, pas cu pas. Şi, desigur, fiecărei ţări îi revine şi din punct de vedere al politicii interne răspunderea de a extinde capacităţile de preluare. În Germania, în data de 5 noiembrie, a avut loc o întâlnire între cancelarul federal, anumiţi miniştri şi şefii guvernelor regionale ale celor 16 landuri federale pentru a întreţine un schimb de păreri şi informaţii legat de situaţia concretă din Germania. Ce trebuie să facem în plus, pe lângă deciziile europene interne? Trebuie să discutăm despre migraţiune cu ţările cheie. Pe lângă ţările din Balcanii de Vest, ca ţări de tranzit, este vorba de statele din regiune, mai ales de Turcia. Aici discuţiile sunt în plină derulare, atât bilateral, cât şi la nivel european, nu în ultimul rând prin intermediul summitului extraordinar UE privind ruta prin Balcani, desfăşurat la sfârşitul lunii octombrie la Bruxelles.
Cristina Cileacu: Doamna Merkel s-a întâlnit de asemenea la Istanbul şi cu preşedintele Turciei şi cu premierul Davutoglu, au discutat atât despre o posibilă extindere a Uniunii Europene, dar şi despre ajutorul financiar pe care Turcia ar urma să îl primească pentru sprijinul refugiaţilor de pe teritoriul său. Este aceasta o metodă pentru a determina Turcia să păstreze mai mulţi refugiaţi între graniţele ei?
Hans Werner Lauk: Cred că este important să recunoaştem ceea ce mult timp am trecut cu vederea, că Turcia a preluat circa 2 milioane de persoane şi că este lesne de înţeles că partea turcă doreşte să discute şi despre această mare implicare a lor, şi deci despre un sprijin financiar. Cred că este important ca noi, atât din punct de vedere bilateral, cât mai cu seamă la nivel european, ceea ce se şi întâmplă de fapt, să discutăm cu decidenţii turci, cum putem să acţionăm împreună în contextul marelui flux migraţionist din Orientul Apropiat, dar şi din alte regiuni. Faptul că şi guvernul turc, la rândul său, îşi exprimă dorinţele, este de înţeles. Va trebui să discutăm în detaliu care sunt posibilităţile de colaborare, şi în ceea ce priveşte dorinţele acestora de apropiere la UE, fapt care ne permite şi nouă, deci părţii europene, să demarăm discuţii mai intense pe marginea subiectelor considerate drept deosebit de importante de partea europeană. Din acest motiv este, cred eu, important şi corect să ne dedicăm în continuare intensiv acestui dialog cu Turcia din partea UE şi a Comisiei Europene, dialog pe care dorim să-l promovăm în continuare.
Cristina Cileacu: Dar dacă Turcia va deveni membru al Uniunii Europene, graniţa comunităţii europene se va muta practic la graniţa cu Siria, cu Iranul, cu Irakul. Este real un astfel de scenariu?
Hans Werner Lauk: Cred că întrebarea pe care mi-o puneţi este, mai întâi de toate, o întrebare speculativă, la care nimeni nu poate răspunde azi, şi nici eu nu o pot face. Acum este vorba de întreţinerea dialogului cu Turcia, ceea ce după cum spuneam se întâmplă deja. Doamna cancelar federal a fost acum câteva săptămâni în urmă în Turcia. Dar, în primul rând, acest dialog va fi purtat la nivelul Comisiei Europene. Şi cum se va dezvolta acest dialog, referitor la diferitele capitole care trebuie discutate, ar fi astăzi, în acest moment, prea speculativ ca apreciere, astfel încât, din punctul meu de vedere, la ora actuală nu este posibilă nicio afirmaţie valabilă.
Cristina Cileacu: Valul mare de refugiaţi care s-a abătut asupra Europei a pus probleme şi asupra spaţiului Schengen. Credeţi că este nevoie de o reformulare a acestei regiuni şi dacă da, cum ar putea fi ea transformată în realitate?
Hans Werner Lauk: Să nu uităm: pietrele de temelie ale politicii comune în domeniul azilului şi libera circulaţie în Schengen au fost puse la începutul anilor 90. Actualmente, în condiţiile date de provocările pe care tocmai le întâmpinăm, ne punem, bineînţeles, întrebarea cum putem proteja spaţiul Schengen şi în viitor. Referitor la acest aspect, în săptămânile trecute, cancelarul federal Merkel şi ministrul federal al afacerilor interne, de Maiziere au scos în evidenţă, în repetate rânduri, aspectul graniţelor externe protejate. Pentru că doar acolo unde graniţele externe sunt asigurate, putem renunţa la controale interne la frontieră. Se impune, de pildă, protejarea graniţelor externe cu sprijinul statelor vecine ale UE. Este vorba, de asemenea, de asigurarea unei distribuţii echitabile la nivel de UE a refugiaţilor sosiţi, întrucât o ţară nu poate prelua singură toţi refugiaţii, la graniţele sale externe. Totodată, este vorba şi de o politică externă europeană activă, care să contribuie la combaterea cauzelor migraţiei.
Cristina Cileacu: Războiul împotriva terorismului este cu siguranţă cel mai dur război pe care îl duce în momentul de faţă absolut toată omenirea, iar mai nou teroriştii sunt, apar de fapt şi în statele vestice, unde de regulă situaţia era bine ţinută sub control. Cum vede Germania colaborarea la nivel internaţional în această problemă?
Hans Werner Lauk: Evidenţiaţi tocmai acel aspect de care este nevoie, mai precis colaborarea dintre statele vizate. Referitor la Europa este vorba mai întâi de UE, de statele membre ale Uniunii Europene care sunt chemate să acţioneze. Lucrul acesta ţine şi de subiectul despre care tocmai vorbeam, şi anume de frontierele externe sigure. În cazul combatanţilor islamici care sunt, de pildă, cetăţenii proprii ai unor state europene şi care au documente de identitate naţionale şi pot călători liber, este deosebit de important ca autorităţile europene din domeniul securităţii să conlucreze, dar mai ales şi cu parteneri din afara Europei pentru a putea recunoaşte din timp şi pentru a putea contracara mişcări şi posibile activităţi.
Cristina Cileacu: Există opinii, mai ales printre ţările din Europa de est, privind atitudinea destul de conciliantă pe care Germania o are în faţa Rusiei. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Hans Werner Lauk: Cunosc temerile partenerilor noştri est-europeni din multe discuţii purtate cu aceştia. De aceea, din primăvara anului 2014 transmitem acelaşi mesaj: îngrijorările voastre sunt îngrijorările noastre, şi le luăm în serios. În acest sens, am acţionat şi în plan internaţional, de pildă în cadrul UE şi în NATO. Şi totuşi, ştim cu toţii că, pe termen lung, pacea şi securitatea nu pot fi instaurate împotriva Rusiei, ci doar împreună cu Rusia. Şi chiar şi în afara Europei avem nevoie de Rusia pentru identificarea unor soluţii pentru numeroasele crize şi conflicte din lume. Ce înseamnă lucrul acesta concret pentru politica noastră? Acolo unde este nevoie, trebuie să oferim un răspuns clar şi să arătăm care sunt costurile cauzate de comportamentul Rusiei, de pildă prin presiune economică. Am făcut acest lucru în contextul anexiunii Crimeei prin care a fost încălcat dreptul internaţional, şi la fel am reacţionat şi la acţiunile Rusiei în Ucraina de Est. Concomitent, am rămas permanent în discuţii cu Rusia, am menţinut dialogul pentru a identifica o soluţie la masa negocierilor.
Cristina Cileacu: Situaţia din Ucraina este în continuare instabilă, iar Republica Moldova se află şi ea într-o criză profundă. Putem vorbi despre un eşec al parteneriatului estic semnat în urmă cu şapte ani?
Hans Werner Lauk: Parteneriatul estic este oferta cea mai ambiţioasă pentru colaborarea la nivel de politică comunitară de vecinătate. Aceasta oferă ţărilor partenere asociere politică şi integrare economică în UE, la schimb cu reforme. De la înfiinţarea Parteneriatului Estic în anul 2009, am asistat la un număr mare de evoluţii pozitive în ţările partenere.
În egală măsură, este însă adevărat şi faptul că din toamna lui 2013 Parteneriatul Estic se confruntă cu mari provocări. În Ucraina, decizia fostului preşedinte Ianukovici de a nu ratifica acordul de asociere cu UE a dus, printre altele la protestele din Maidan şi, apoi, la căderea sa. Au urmat anexarea Crimeei de către Rusia prin care s-a violat dreptul internaţional şi conflictul în Ucraina de Est. Continuăm să lucrăm intens la soluţionarea acestui conflict. Germania este convinsă că partenerii estici ai Uniunii Europene pot întreţine relaţii bune cu UE şi cu Rusia. Nu dorim să tragem noi linii de demarcare în Europa. Din acest motiv, nu vom conteni în a sublinia faptul că Parteneriatul Estic nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sprijinim dialogul cu Rusia pentru a demonta neînţelegeri şi pentru a consolida încrederea. Parteneriatul Estic nu se confruntă doar în Ucraina cu provocări. Acordurile ambiţioase de asociere încheiate de UE cu Georgia, Ucraina şi Moldova implică cerinţa de reforme profunde din partea acestor parteneri: combaterea corupţiei, reforma justiţiei şi a administraţiei, modernizarea economiei şi multe altele. Prin intermediul acestor reforme sunt puse sub semnul întrebării structuri vechi, ceea ce reprezintă un proces care poate duce la dezechilibrare în plan intern. Dar tocmai cazul Moldovei demonstrează, însă, că şi lipsa de reforme reprezintă un risc la adresa stabilităţii. Germania, UE şi, desigur şi alte state membre UE, precum România sprijină de aceea cu determinare ţările partenere în implementarea consecventă a reformelor necesare pentru aplicarea acordurilor.
Cristina Cileacu: Imaginea de ţară model a fost afectată de scandalul Volfswagen, cum a fost afectată economia ţării şi ce face Germania pentru a-şi recăpăta credibilitatea în faţa partenerilor externi?
Hans Werner Lauk: Cred că, în principiu, este clar şi din punctul nostru de vedere, manipulările sunt inacceptabile şi ilegale, de aceea am cerut VW să clarifice situaţia rapid şi complet; acest lucru a fost reiterat atât de cancelarul federal Merkel, cât şi de ministrul Transporturilor Dobrindt de îndată ce manipularea a devenit publică.
Este, de asemenea important ca interesele consumatorilor să fie complet luate în calcul, aşa cum a solicitat Guvernul federal companiei VW de la anunţul legat de manipulări. Toate măsurile necesare pentru a limita pagubele şi posibile efecte secundare nu pot fi puse în sarcina clienţilor.
Dar să nu uităm un lucru: companiile germane sunt antemergători de succes ai progresului tehnologic, nu în ultimul rând şi în domeniul protecţiei mediului. Să nu pierdem din vedere acest aspect în faţa acestui caz singular, care este cazul VW, despre care se discută în ultima perioadă. „Made in Germany” rămâne un brand de marcă şi de calitate.
Sigur, posibile pierderi de încredere trebuie recuperate de însăşi compania VW, acest lucru este posibil printr-o activitate de elucidare completă şi prin identificarea responsabilităţilor concrete.
Legat de întrebarea dvs. referitor la efectele manipulărilor de la VW asupra economiei germane per ansamblu, eu personal, nu întrevăd actualmente semne ale unor efecte negative grave. Un indicator în această direcţie este şi indicele acţiunilor cotate la bursa germană, care, indirect, ia în calcul şi oscilaţiile exporturilor şi importurilor, în cea de a doua jumătate a lunii octombrie, DAX-ul şi-a revenit, depăşind actualmente cota de acum două luni, ceea ce corespunde valorii acestuia din septembrie 2015, de dinaintea anunţului privind manipulările de la VW. Cred că este important să vedem că economia germană per ansamblu şi companiile germane care activează în străinătate, mai ales şi cele din România, se bucură în continuare de o apreciere majoră ca parteneri de investiţii pe termen lung. Consumatorii din întreaga lume ştiu că produsele germane, chiar şi cele care acum, în urma manipulării emisiilor de gaze de eşapament, fac subiectul unor discuţii, sunt în regulă din punct de vedere tehnic, astfel încât nu există riscuri legate de siguranţă. Acesta este aspectul esenţial care face diferenţa în cazul de faţă, spre deosebire de alte cazuri anterioare, de alt gen. De aceea cred că consumatorii din întreaga lume înţeleg şi apreciază acest lucru în deciziile lor, şi în ceea ce priveşte aprecierea produselor unor companii germane în Germania şi în străinătate, dar şi activitatea acestora ca angajatori.
Sursa: Digi24.ro
Adauga comentariu