Alexis Tsipras: “Cerințele creditorilor sunt menite să umilească întregul popor grec. La acest ultimatum trebuie să răspundem prin intermediul voinței suverane a poporului grec”.

Cea mai surprinzătoare și dramatică mișcare din ultimele 5 luni de negocieri purtate între Grecia și creditorii săi: premierul grec Alexis Tsipras a anunțat că va ține un referendum pe tema condițiilor avansate de creditorii Greciei.

După o săptămână de discuții caustice la Bruxelles, Tsipras a denunțat propunerile creditorilor ca fiind un adevărat șantaj și apoi s-a întors la Atena. După miezul nopții, a apărut la televizor pentru a anunța că va organiza un referendum pe 5 iulie.

“Responsabilitatea noastră este pentru viitorul acestei țări. Această responsabilitate ne obligă să răspundem la ultimatum prin intermediul voinței suverane a poporului grec”, a declarat Tsipras adresându-se națiunii prin intermediul apariției televizate.

Primul ministru, în vârstă de 40 de ani a declarat că va respecta rezultatul votului, însă a precizat că în mod clar, “cerințele creditorilor violează reglementările sociale și drepturile fundamentale europene, vor asfixia economia în cădere a Greciei și sunt menite să umilească întregul popor grec”.

La ieșirea din reuniunea de cabinet, miniștrii greci au declarat că sunt încrezători în faptul că grecii vor vota nu și vor respinge cerințele bailout-ului, lăsând deschisă întrebarea dacă cea mai bună soluție ar fi să părăsească zona euro.
“Riscul unui Grexit a crescut considerabil, de la 20 la 50 la sută”, afirma Wolfgango Piccoli de la Teneo Intelligence într-o notă de cercetare. “Evitarea unui capital controlat săptămâna viitoare va fi ceva dificil, dacă nu imposibil.”

Imediat după anunțul făcut de premier, la primele ore ale dimineții, în unele părți ale Atenei, s-au format cozi de câte 10 oameni pentru a retrage lichidități de la bancomate. Grupuri mici de protestatari anti-sistem au aruncat bombe cu petrol și pietre în direcția polițiștilor într-un cartier cunoscut pentru astfel de proteste.

Zona euro s-a oferit să deblocheze miliarde de euro dacă Grecia acceptă și implementează reforme cu privire la pensie și taxe, cu toate că guvernul de stânga pe care Tsipras îl conduce a fost ales în ianuarie tocmai pentru promisiunea că va stopa măsurile de austeritate.

Fără aceste fonduri, Grecia, care ar trebui marți să plăteasca 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, ar putea să fie forțată să iasă din zona euro, aruncând în haos piețele sale financiare și economice.
O incapacitate de plată nu va însemna în mod automat că Atena va părăsi zona euro, dar poate pregăti drumul pentru acest deznodământ, cauzând îngrijorare printre liderii europeni, care consideră că acest lucru va submina acel principiu care spunea că statutul de membru este irevocabil.

Parlamentul grec se va reuni duminica la prânz pentru a aproba planul pentru referendum, chiar înainte ca miniștrii de finanțe ai zonei euro să se întâlnească la Bruxelles pentru a discuta o ofertă de ajutor din partea Europei și a Fondului Monetar Internațional pentru Grecia.

Un oficial european a afirmat că miniștrii vor discuta un Plan B pentru a preîntâmpina eventualele efecte ale respingerii ofertei lor de către Atena.

Tsipras a spus că va cere o extindere a datei limită până pe 30 iunie, pentru a putea pregăti referendumul.
De asemenea, el a discutat cu Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi despre referendum, iar reprezentanți guvernamentali aveau să se întâlnească cu șeful Băncii mai târziu, tot sâmbătă, pentru a discuta rolul vital al Băncii pentru a menține pe picioare sistemul în umătoarele câteva zile.

Partidele din opoziție au atacat guvernul, spunând că declarațiile lui Tsipras au îngenuncheat Grecia.
“Tsipras a adus țara într-un impas total, între un acord de neacceptat și o ieșire din zona euro”, a declarat fostul premier conservator Antonis Samaras. “Referendumul era mai eficient dacă ar fi fost da sau nu pentru Europa”, a adăugat el.

Nu este prima dată când Grecia a cochetat cu ideea de referendum în ultimii ani. Fostul premier George Papandreou a cerut unul în 2011 atunci când era împotriva acelor măsuri de austeritate dureroase impuse de creditori, dar a fost demis în urma acestei cereri și administrația lui a fost înlocuită cu un guvern de tehnocrați.

Situația dramatică actuală a venit după săptămâni întregi de conversații telefonice și față-în-față și mai multe întâlniri între liderii europeni pentru a găsi o soluție la problema Greciei. La ultima rundă de întâlniri, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande s-au întâlnit cu Tsipras, unde au încercat să-l convingă să accepte ajutor în schimbul unor reforme dureroase.

Însă, după luni de sporovăială fără rezultat, răbdarea partenerilor europeni față de guvernul de stânga de la Atena a ajuns pe sfârșite, deoarece oficialii europeni i-au dat de înțeles lui Tsipras că nu prea mai are nicio altă soluție.
Merkel a afirmat că ea și Hollande l-au sfătuit, în timpul unei întâlniri care a durat 45 de minute să accepte oferta “generoasă” a creditorilor.

“Am făcut un pas către Grecia”, a declarat Merkel. “Acum este rândul Greciei să facă la fel.”

Însă cererile au venit cu prețul tăierilor de pensii, noi reduceri ale salariilor în sectorul public, mărirea taxelor la alimente, turism și restaurante și eliminarea scutirilor de taxe pentru insulele turistice. Aceste cereri au născut proteste în Grecia, unde unul din patru oameni este șomer.

“Guvernul și europenii, pe care-i credeam partenerii noștri, ne-au adus la marginea prăpastiei,” a declarat Maria Papaconstantinou, la cei 65 de ani ai săi, în piața centrală din Atena.

Autori: Lefteris Papadimas & Renee Maltezou

Sursa: Ekathimerini.com

Traducerea: Gandeste.org