Încep prin a spune că nu sunt adeptul poveștilor cu teroriști, nu cred că niște talibani au reușit să dărâme simbolurile new-yorkeze și nu cred că serviciile secrete din lume sunt chiar atât de prost pregătite încât să scape de sub control o situație care nu e planificată să scape de sub control, în mod controlat. Deci, după cum spuneam, sunt adeptul teoriei – mai ușor mori lovit de fulger decât de terorist.
Marți ,1 Decembrie , Ziua Națională a României – Târgu Secuiesc – Acțiunea Români pentru Români
Alături de inițiatorii acestei acțiuni ( dr. Mihai Tîrnoveanu și prof.Florin Palas) și de alți câțiva voluntari ,am participat la serbările dedicate Zilei Naționale a României la Târgu Secuiesc. Scopul nostru era clar : trebuia să împărțim steagurile trimise din toate colțurile țării și din străinătate, de către cei care au rezonat cu această cauză, românilor din așa numită secuime – să fim alături de ei simbolic, să promovăm românismul până la urmă. Acțiunea s-a dovedit un real succes din punctul meu de vedere și declarațiile celor prezenți mi-au ținut, ca să zic așa, hangul.
Când am ajuns acasă aflu că un posibil atentat terorist a fost dejucat în Târgu Secuiesc – nu am înțeles exact cum și de ce … Singurul lucru care mi-a părut suspect( exagerat de mult spus suspect) toată ziua, a fost că în program era , inițial, anunțat un spectacol inter-etnic/multi-etnic, cum doriți, ca punct terminus al serbărilor și la fața locului am observat că au fost de fapt două – unul strict românesc și unul mixt – desfășurate în paralel… În fine, nu am dat prea multă importanță subiectului terorist pe moment considerând că este o confuzie , cel mult.
De 2 zile văd valuri de impresii și impresionați care lasă urme adânci, din păcate, în percepția multor impresionabili. Stau și mă întreb, poate sub influența faptului că am fost acolo, cum este posibil, ca fără o minimă documentare să îți dai cu părerea pe marginea unui subiect destul de sensibil. Mai mult, ceea ce se întâmplă în aceste zile este o penibilă demonstrație de lins bocanci, aruncat cu fecale și distorsionat percepția. Eu am să încerc să pun niște întrebări care mi-au trecut și mie prin cap și care m-au determinat să abordez acest subiect cu o anumită rezervă. Pentru cei care își lasă la preșul nostru materiile intestinale , nu am să le urez decât să se privească atent în oglindă și să vadă cine îi privește înapoi, asta în cazul în care nu sunt internabili.
Mă întreb care a fost problema că acest băiat a fost prins de 1 Decembrie(sau în seara precedentă,nu am înțeles exact) când posibilul atentat era plănuit să se desfășoare chiar în această zi? Mă gândesc așa ca un habarnist : nu trebuia să fie prins cu măgăreața? Dacă el sau ei plănuiau acțiunea de mai multe luni – cred că re-acțiunea (în acest caz intervenția DIICOT/SRI) era normal să aibă loc aproape de punctul culminant. Dacă știi ce plănuiesc o bandă de neica-nimeni care par că au o anumită susținere , nu îi lași , tu controlând absolut mediul, să se desfășoare ,poate cu puțin noroc vezi și care sunt cei care-i finanțează? Când deții controlul total asupra unei situații nu îi permiți, oare, să evolueze până în punctul în care în care controlul începe să devină relativ?
Mă întreb dacă niște oameni ar fi vrut ca niște legi draconice,big-brother,etc. să fie impuse (legi care , culmea, sunt impuse cu o repeziciune dementă și care trec neobservate pe sub nasul impresionabililor și sunt total nebăgate în seamă de către impresionații de serviciu ) nu ar fi câștigat mai multe dacă acest atentat ar fi fost lăsat să aibă loc? Nu ar fi declarat atunci instituțiile în cauză că nu au un cadru legislativ suficient de larg încât să prevină astfel de acțiuni?
Nu avem exemplul din Franța unde unii oameni țipau după ”stat” și autorități că au nevoie de protecție și siguranță – iar ”statul” , bun și de oameni iubitor , hotărăște să le-o ofere tuturor – fie că au cerut-o , fie că nu? Nu cumva publicații,impresionați și ong-uri care ,permanent , iau peste picior ”adepții teoriei conspirației” și-i critică pe cei care nu se conformează diverselor modele corecte politic , s-au raliat acestui demers și se întreabă, dând dovadă de o nou descoperită curiozitate jurnalistică : Ce e în spatele declarațiilor oficiale? Nici asta nu e curios?
Nu credeți că se încearcă, controlat, să se arunce cu toate mizeriile în joc pentru ca cel care chiar vrea să se distanțeze de evenimentele ”exploziv-ubicue” şi să judece la rece ,să nu poată? Are vreun rol Biserica în această situaţie ,altul decât prin preoţii implicaţi în evenimentele de la Târgu Secuiesc şi ei posibile ţinte ,sau i-au găsit, iarăşi, impresionații locul ? Nu consideraţi că tot utilizând anumite cuvinte,dictoane,prescurtări şi chiar nume în anumite situaţii le scurgem de validitate şi sens , ducându-le într-un nemeritat derizoriu? Nu dăm prea mult credit unora şi în acelaşi timp prea puţin altora?
De ce s-au găsit diverşi impresionaţi să mai spele puţin ”modelele tranziţiei” cu această ocazie, publicându-le diverse opinii conservatoare- cu care,mai nou, aceştia şi-au îndeletnicit mâna ? Chiar credeți că personaje , prea penibile pentru a fi menționate, care au jurat obediență multor stăpâni, doar jurământul față de țară fiind cel formal, să se trezească după dosare,închisori și câte și mai câte că sunt apărătorii Europei Națiunilor? Să creadă atât de tare în bunătatea românilor și din păcate să beneficieze de iertarea lor?Să-i ducă iar de nas, susținuți de impresionații care văd în cei care au pus umărul la această stare de ambiguitate morală și distrugere sufletească niște puncte de sprijin ale unui posibil reviriment al conștiinței naționale?Să se pregătească din timp personajele care vor conduce inevitabilele mişcari „de dreapta” ? Să nu ne fie rușine că stăm pasivi la această incomensurabilă bătaie de joc?
Asta m-am întrebat, la un nivel. La următorul nivel vă întreb pe dumnevoastră – despre ce nu am mai discutat deloc încercând să găsim motive sau să deslușim scenarii? Și-mi permit să vă ajut cu răspunsul – Despre Români pentru Români – această acţiune nu trebuie să treacă în plan secund – prin astfel de mişcări scenariile de genul „ Ardealul Meu” pot fi contracarate.
Autor: Paul-Adrian Dascalu
Sursa: Hanul lui Papuc
Adauga comentariu