În 27 august, guvernul României a aprobat proiectul de lege care permite exploatarea Roșiei Montane și urmează a-l trimite Parlamentului. Am tot sperat că măcar în ultimul moment la guvernanții noștri se va vedea o licărire, dacă nu de patriotism sau de bun simț, fiindcă le-am cere prea mult, măcar de spirit de conservare. În ultimii 23 de ani au fost complici sau au săvârșit următoarele : devalizări de bănci, distrugerea agriculturii, vânzarea bucată cu bucată a fabricilor, înstrăinarea resurselor de petrol și de gaze naturale, tăierea pădurilor. Ce-au pus în loc ? Autostrăzi ? Un sistem uman de sănătate ? Pensii din care să se poată trăi ?
Dintre toate porcăriile făcute de la revoluție încoace, vânzarea Roșiei Montane este cea mai execrabilă. Banii pot fi puși la loc în bănci dar mediul natural și patrimoniul național, odată distruse, nu mai pot fi înlocuite. Nici aurul înstrăinat, care de 2000 de ani constituie o bogăție a acestui popor, nu poate fi adus înapoi. Și pentru ce să renunțăm la toate astea, pentru o redevență nu de 4%, ci de 6%, marea realizare a actualului guvern ? Fiindcă toate celalalte câștiguri, locuri de muncă etc. sunt minciuni. Țara noastră acceptă astăzi în genunchi condiții pe care numai marile puteri colonialiste le-au impus coloniilor lor. Am pierdut, fără să știm, vreun război ? Acesta este statutul pe care actualii guvernanți ni l-au asigurat printre țările europene ?
Înfiorător este cinismul cu care i se promite companiei canadiene « dobândirea dreptului de folosință asupra imobilelor din perimetrul de exploatare până în mai 2014 ». Prin aceste « imobile » guvernanții înțeleg casele, grădinile moștenite din moși strămoși, bisericile și morții, iar noi înțelegem că locuitorii care nu pleacă de bunăvoie vor fi izgoniți în mai puțin de un an. Ce vor să demonstreze prin asta, în afara faptului că democrația asta a lor nu este mai bună decât comunismul ? Pentru asta am ieșit unii dintre noi în stradă în decembrie 1989 ?
Iată ce mai citim în impertinentul proiect de lege: « De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană ». În ce privește o dezvoltare durabilă de 15 ani, cred că toată lumea s-a lămurit. Cum stăm cu patrimoniul cultural și cu mediul ? Nu Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, plătite din banii noștri, ar trebui să se îngrijească de ele ? Ele sunt însă agenții ale firmei canadiene și, de fapt, ale oricăror firme care au venit spre a jefui România. Nu a fost clar acest lucru din clipa în care un secretar de stat din Ministerul Mediului a devenit unul dintre directorii români ai firmei canadiene ? Oare nu veșnicul șef al patrimoniului din Ministerul Culturii a fost cel care a acceptat și a condus vânzarea patrimoniului cultural de la Roșia Montană ?
Actualul proiect de lege cuprinde și prevederea perversă că nu în orice situație ar mai fi nevoie de descărcare de sarcină arheologică. Comisia Națională de Arheologie a fost, începând din anul 2001, decapitată și epurată, pentru a accepta descărcări ilegale de sarcină arheologică la Rosia Montană. Pentru a se înlătura orice risc, ei i-a fost lăsat în anul 2003 doar un rol consultativ, puterea de decizie fiind transferată funcționarilor din minister. Acum aflăm că nici nu mai este nevoie de descărcări arheologice. Prin urmare, patrimoniul național a ajuns la cheremul șmecherilor. Știu dnii Victor Ponta și Daniel Barbu că acesta este un act de trădare națională ? Cum își poate permite Ministerul Mediului să treacă atât de ușor peste faptul că imensul iaz de metale grele și cianuri rezultat din exploatare are fundul alcătuit din roci permeabile, că nu este betonat, că este sprijinit de un baraj de 185 de metri de felul celor care au provocat dezastre în diverse colțuri ale lumii ? Am avut noi vreodată în cursul istoriei un dușman care să-i dorească atâta rău acestei țări ?
Puțini știu că diverselor firme străine le este concesionată nu numai Roșia Montană, ci și întregul patrulater aurifer din Munții Apuseni, precum și părți întinse din Munții Maramureșului și ai Banatului. Roșia Montană este numai regina pe tabla de șah. Dacă va cădea regina, se va prăbuși totul. Nu putem permite să se întâmple asta.
Între cetățenii unei țări democratice și conducătorii lor există un fel de contract, consemnat într-o formă de constituție. Cei dintâi îi aleg pe aceia care să lupte, cu priceperea și cu puterile pe care le au, pentru propășirea nu a lor, ci a țării. Asta jură și aleșii noștri cu mâna pe Biblie, încheind cu « Așa să-mi ajute Dumnezu ! » Așa să-i și ajute ! Când erau în opoziție, actualii guvernanți, ne mai știind ce să facă pentru a obține voturi, au promis că se vor opune proiectului de la Roșia Montană. Iată-i acum cu câtă frenezie și inconștiență își încalcă promisiunile !
Contractul social între popor și conducători se apropie de ruptură. Va sosi clipa în care cetățenii acestei țări vor ieși în stradă și vor striga : « Afară cu vânzătorii de țară ! » Este dreptul lor moral.
Autor: Prof. dr. Ioan Piso, Președinte al Fundației Culturale Roșia Montană
Sursa: A Treia Forță- România Profundă
Domnul profesor isi pune problema unde sunt autostrazile, unde este sistemul de sanatate, sau cel de pensii fiind pe buna dreptate suparat pe motivul ca daca iti vinzi bogatiile tarii pe nimic de unde sa ai bani pentru celelalte. Dar trebuie sa ne aducem aminte ca aceste sisteme nu trebuiau sa fie finantate doar de Rosia Montana, ele ar fi trebuit sa fie finantate din activitatea economica (normal in dezvoltare fata de nivelul din 1989) a Romaniei. Si ca tot am descoperit cu aceasta ocazia o coruptie, prostie, incompotenta sau lipsa de patriotism, spunetii cum vreti, ale decidentilor politici, parlamentarilor, guvernantilor si autoritatilor locale, in cazul Rosiei Montane cred ca trebuie sa ne aducem aminte din marile sloganuri ale anilor 90 in care ni se spunea ceva de genul urmator: Statul Roman trebuie sa se retraga din economia reala, sa lase piata libera, pentru ca numai asa se vor elimina gaurile negre (!?!!?) definite ca fiind subventiile de stat in industrie, asigurarea unor locuri de munca strategice sau subventionarea exporturilor pentru ca atunci banii care se duc in gaurile negre pot fi folositi pentru infrastructura, pentru sanatate si invatamant, pentru pensii civilizate, administratie moderna, etc. Dau niste nume total intamplatoare gen Pstriciu, Catarama, Roman, Ratiu, Nastase, Isarescu, Stolojan, dar ar fi foarte multe si mult mai multe sunt cele care au stat ascunse (gen Truica) in spatele somitatilor publice care proslaveau bunastarea care o va aduce privatizarea. Asa multe s-au privatizat ca o chestie ca Rosia Montana a trecut neobservata total. Tot in perioada aceea in numelele acelorasi beneficii pe care trebuie sa le asigure statul s-a renuntat la armata, cercetare, investitii realizate peste 60 – 70% (centrala nucleara a fost o exceptie si nu-mi este rusine sa ma bucur ca am pus si eu umarul serios ca sa nu ajunga si aceasta la fiare vechi) pentru invatamant, sanatate, infrastructura. Deci iata ca dupa 23 ani am scapat de atatea gauri negre unde risipea statul banii, si la primul stranut al unei crize economice solutia magica au fost cei 25% luati tot din invatamant, sanatate, administratie, etc. Economia aia de piata, marile privatizari si/sau concesionari uite ca nu au adus banii pe care ii promiteau persoanele mentionate si in final nici nivelul de trai ridicat pe care prevedeau. Singura mare realizare a fost productia de capitalisti, dar si asta constatam ca a fost de foarte proasta calitate. Ne uitam dupa capitalisti si vedem ca dupa ce au spoliat statul fac intrecere de divorturi si in final de risipit marale capital romanesc pe la cate vreo 2 – 3 neveste (oare !?!??!), nu sunt in stare sa investeasca in Romania asta care ia crezut si in final nu sunt in stare sa ne mai asigure nici doctori, nici profesori, nici autostrazi, nici politisti, nici administratie moderna si europeana, nici productia interna de alimente si incet si sigur nici macar alfabetizarea. Acuma nu as vrea sa se creada ca dupa razboi sunt multi destepti, era evident ca la un moment erau prea multe unitati industriale facute in plus si fara piata, dar acestea erau in zona industriei usoare. Este evident ca multe industrii strategice aveau nevoie de resuscitare inclusiv cu capital strain mai ales ca multe din ele aveau totusi o piata externa, este evident ca din acestea unele poate esuau, dar chiar ca din toate sa nu mai ramana mai nimic asta este jaf nu economie de piata. Pe langa ca s-a pierdut o resursa umana calificata este aproape incredibil sa sti ca Romania in veci vecilor trebuie sa importe autobuze, tramvaie, locomotive, tractoare, echipamente energetice. Intelegeti nu mai poti vorbi de oras fara autobuz sau fara reteaua electrica, ei bine astea vor fi Mercedes, Daf sau Iveco, nici macar unele mai ieftine din Argentina sau Brazilia sau Rusia, iar capitalistii nostri nu au facut o mare investitie industriala de la zero. Dar mai constatam ceva, toti acesti capitalisti au trecut prin functia publica, au influentat deciziile macroeconomice sau cel putin au folosit in favoarea lor informatia din functiile publice (vedeti baietii destepti din energie), au facut presiuni pe legi “legalizate” in Parlament. Ce poate fi mai elocvent decat bogatia afisata de marii nostri constructori de autostrazi. De aceea eu cred ca toate dosarele de genul Rosia Montana urgent trebuiesc anchetate pentru ca privatizarea nu si-a atins nici pe departe scopul declarat in anii 90 si in fapt a fost o forma de transfer a averii Romaniei in mana unor borfasi, caci daca erau capitalisti le vedeai investitiile nu nevestele.