C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Urmează căsătoria în grup, recunoaşte „părintele” căsătoriei homosexuale în Olanda

Boris Dittrich, activistul homosexual numit „părintele” mişcării pentru căsătoria dintre persoane de acelaşi sex în Olanda, a recunoscut că următorul pas logic care ar trebui să fie făcut pentru dezagregarea legilor referitoare la căsătoria tradiţională din Europa de Vest este de a aproba căsătoriile între trei sau mai multe persoane.

Într-un interview video cu revistă franceză Yagg, o revistă online pentru homosexuali, Dittrich, fost membru al Parlamentului şi activist în mişcarea homosexuală în cadrul Human Rights Watch, detaliază planul minuţios care a dus la prima acceptare publică a parteneriatelor civile şi deci inevitabil la schimbarea definiţiei căsătoriei tradiţionale.

Redefinirea căsătoriei, spune el, a dus la discuţii despre permiterea căsătoriilor în grup, între trei sau mai multe persoane. „Dar acesta e începutul unui proces cu totul şi cu totul nou” adăugă el şi prezice că această etapă „o să dureze foarte mulţi ani”.

Dittrich a recunoscut că „a durat mult timp” până ce noţiunea de „egalitate matrimonială” să fie acceptată în cadrul discuţiilor politice. Înainte ca el şi alţi activişti pro-homosexualism să pornească acest proces de acceptare în Olanda, „nu exista nicăieri în lume conceptul de egalitate matrimonială”. Discuţia a început-o încă din 1994, dar a fost nevoie de alţi „7 ani de dezbateri” pentru că o lege să poată fi propusă.

Oponenţii schimbării din Olanda au adus atunci aceleaşi obiecţii şi argumente care sunt aduse în acest moment în Franţa, care e confruntată cu acelaşi tip de proiect de schimbare de lege, observă Dittrich.

În ţările care au acceptat deja căsătoria dintre persoane cu acelaşi sex, cei care au creat legile au început prin a spune că „parteneriatele civile” au multe limite. În Anglia, când activiştii homosexualisti au argumentat necesitatea creării „uniunilor civile”, cetăţenii au fost asiguraţi că această categorie de parteneriate civile va fi creată doar pentru a asigura persoanelor aflate în relaţie cu cineva de acelaşi sex dreptul la o impozitare corectă şi legi de succesiune.

Această argumentaţie a fost acceptată de toată lumea, chiar şi de liderii religioşi care au negat, aproape la fel de puternic ca lobbyiştii, că ar exista vreun pericol de denaturare a definiţiei căsătoriei. Parlamentarul britanic care a susţinut proiectul a subliniat că parteneriatele civile vor fi finalul poveştii şi că nimeni nu se va atinge de căsătorie.

Totuşi Dittrich a declarat revistei Yagg că strategia a fost încă de la început aceea de a convinge mai întâi lumea de parteneriatul civil ca o primă etapă dintr-un plan mai mare. Când a fost ales parlamentar, a început „imediat” să discute despre „căsătoria” dintre persoane de acelaşi sex dar şi-a dat seama foarte repede că publicul nu era gata să accepte conceptul. Deci trebuia mers pe o cale ocolită.

„Ne-am gândit că ar fi mai uşor din punct de vedere psihologic să introducem mai întâi conceptul de parteneriat legal” spune el. În momentul când acest lucru s-a făcut, în 1998, „oamenii s-au obişnuit cu ideea că două femei sau doi bărbaţi se duc la primărie şi îşi fac relaţia recunoscută de lege. Şi au numit această relaţie legală ”căsatorie gay’’. Aşa că pentru publicul larg nu era nici o diferenţă între concepte. Şi oamenii au început să se obişnuiască puţin câte puţin şi apoi şi-au dat seama că nu s-a declanşat nici o revoluţie în urma căsătoriilor gay, iar ţara nu s-a prăbuşit în nici o prăpastie morală. Iar apoi următorul pas a fost egalitatea matrimonială, egalitate de-adevăratelea, a fost un pas logic.”

Strategia cea mai bună de a aduce ideea în atenţia publicului a fost să „ne concentrăm pe principiile de egalitate şi nediscriminare” şi să punem accentul pe „separarea dintre biserică şi stat”.

„Deci, dacă oamenii sunt împotriva căsătoriei dintre două persoane de acelaşi sex, e ok, nu trebuie să se streseze din cauza ei. Le-am spus acelor persoane religioase ‘nu ne atingem de căsătoria religioasă’, noi ne referim la căsătoria civilă.”

„Şi legea spune că toţi oamenii trebuie să fie trataţi egal”.

Autor: Hilary WhiteTraducere: Nicoleta Petcu
Sursa: lifesitenews.com // vremurivechisinoi.blogspot.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss