C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Teatrul politic din România și SUA – o regie similară

Scandalul declanșat în Statele Unite de publicarea in The New York Times a unui editorial al ”Rezistenței” din interiorul administrației Trump își are originea într-o deficiență a sistemului american, scrie Leonid Bershidsky pentru Bloomberg – refuzul de a recunoaște existența mai multor tabere în același partid. Lipsa unor canale tradiționale de descărcare a tensiunilor din cele două partide americane face necesară protecția anonimatului și așa-zisa ”Rezistență”.



SUA, între Germania lui Merkel și Rusia lui Elțîn

În Europa, dezacordurile și atacurile împotriva liderilor sunt un fapt aproape obișnuit și poartă întodeauna o semnatură. Cancelara Angela Merkel este atacată constant din interiorul propriei coaliții, de liderul creștin-social bavarez Horst Seehofer, ministrul ei de Interne. Premierul britanic Theresa May este atacată mereu de tabăra hard-Brexit din propriul Partid Conservator, mergând pâna la încercări de lovitură în partid și înlocuire la conducerea guvernului. Cancelara Merkel a acceptat atacurile lui Seehoher, a negociat, a aplanat conflictul și l-a păstrat pe ministrul bavarez. Spre deosebire, Trump îl acuză de ”trădare” pe anonimul din administrația sa și îl vrea demis din rațiuni de ”securitate națională”. Însă nici această din urma inițiativă a președintelui SDUA nu poate fi împlinită, căci liderilor americani le lispesec atributele autoritare specifice Rusiei, spre exemplu, scrie Bershidski. În concluzie, arată autorul de origine rusă, ”situația este complicată pentru SUA”, care ”se află între polii Germaniei lui Merkel și Rusiei lui Elțîn”. Soluția ar fi ca partidele americane și președinția să recunoască existența facțiunilor și a coalițiilor în rândul unuia și aceluiași partid.

Strategia scindării maselor

Presa americana oferă și o altă interpretare a scandalului creat de scrisoarea anonimă a ”rezistenței” de la Casa Albă. ”Nu cred că editorialul anonim a fost scris în spiritul compasiunii pentru americanii care se simt agresați emoțional de actualul președinte. Cred că a fost scris și publicat din acelasi motiv pentru care presa de mainstream publică și scrie multe alte lucruri: pentru manipulare”, scrie Caitlin Johnstone pentru site-ul Medium. ”Cu cât studiez mai mult politica SUA, cu atât mi se pare mai puțin relevant să o gândesc în termeni politici. Cele două partide există pentru a da americanilor iluzia alegerii, în timp ce este promovată aceeași agendă a unei plutocrații care deține și operează ambele partide. Și mai important este mecanismul controlului narațiunilor dominante. Dacă poți separa masele în două turme pornind de la aspecte ideologice, poți apoi strecura narațiuni «noi împotriva lor». Acum îi avem pe republicani lăudându-l pe președinte și pe democrați lăudând FBI, CIA și rezistența de la Casa Albă. În fapt, fiecare susține un aspect sau altul al sistemului de putere american”.

Oamenii trebuie divizați, trebuie să audă informații diferite, să fie asmuțiți unii împotriva celorlalți, folositi unii împotriva celorlalți, atrași în povești despre rivalitate și eroism. Ca rezultat al acestor manipulări, inclusiv a editorialului anonim, susținătorii lui Trump nu vor vedea pornirea unui război in Siria, spre exemplu, drept eroarea președintelui, ci îi vor acuza pe cei din ”rezistență”. De cealaltă parte, criticii lui Trump nu vor fi suferind de vreo disonanță cognitivă dacă actuala administratie le va fi preluat o parte din agendă, caci creditul pentru asta va fi oferit misteriosului ”erou” de la Casa Albă, scrie Johnstone.

Trump, un paravan nou pentru interse perene

Interpretarea de mai sus pare să fie confirmată de comportamentul liderilor Partidului Democrat. Aceștia au la dispoziție pârghii constituționale pentru demiterea președintelui, începând cu procedura de impeachment, iar congresmanul democrat Al Green a și inițiat această oprocedura. Rezultatul? Colegii democrați, în frunte cu lidera Nancy Pelosy, s-au opus. Motivul? ”Democrații vor unitate. Democrații se axează acum pe pași reali, eficienți, pentru îmbunătățirea vieții americanilor și pentru a apăra clasa de mijloc de atacurile crude ale republicanilor“, spunea Nancy Pelosy. Cu alte cuvinte, menținerea administratiei Trump este în beneficiu unității și al prosperității.

Aparent politicianistă, poziția lui Nancy Pelosi are mare acoperire în realitățile guvernării Trump. În fapt, ”actorul” Trump (erou de televiziune în serialul ”Ucenicul”, chiar membru în Word Wrestling Entertainment Inc. și protagonist al unei lupte regizate de wrestling, în 2007, spre deliciul publicului american) nu face decât să ofere un spectacol al guvernării în spatele căruia aceleași intersele ale SUA sunt urmărite mai agresiv și chiar mai eficient decât în timpul precedentei administrații democrate.

Administrația Trump este cea care a trasat ambasadelor SUA sarcina de a acționa ca adevărați agenți de vânzări pentru industria militară americană, fapt ce nu poate decât să serveasca și intereselor taberei democrate. Administrația Trump este cea care forțeaza mai mult ca niciodată mâna UE pentru un acord de liber schimb transatlantic, amenințănd în caz contrar cu un război comercial. Este un obiectiv major al întregului sistem american, mai cu seama dacă avem în vedere opinia lui Noam Chomsky cum că un asemenea ”acord de liber schimb” nu este, de fapt, un acord comercial și cu atât mai puțin unul pentru comerț liber. ”Acestea sunt acorduri pentru drepturile investitorilor și de aceea sunt ținute secrete față de public. Însă ele nu sunt secrete pentru avocații corporațiilor. Sunt, în fapt, acorduri protecționsite. (…) Sunt minunate pentru marile companii farmaceutice, conglomeratele de presă și alții. Investitiorii și corporațiile primesc dreptul de a da în judecată guvernele (ceea ce noi nu putem face, însă corporațiile da) pentru potențiala afectare a viitorului afacerilor. Sunt procese nu în fața unei curți, ci a unor grupuri de arbitraj private constituite din reprezentanții ai corporațiilor”. Or, o privire la marii donatori ai taberelor politice americane arată că ambele partide au interesul de a promova asemenea acorduri, la fel și în cazul complexului militaro-industrial.

România – actori diferiți, dar aceeași regie

Păstrând proporțiile, actualul teatru din politica SUA poate fi remarcat și în Europa, de la marile economii și până la statele est-europene. La fel ca și în SUA, electoratul român este scindat în tabere ce susțin instituții diferite, fără însă ca vreuna dintre acestea din urmă sa promoveze o politică cu adevărat în beneficiul uneia sau alteia dintre aceste tabere. Spre exemplu, disputele privind politica economică care fac și desfac guverne în Europa scindează clasa politică, presa și publicul pornind de la o falsă dispută privind creșterea economică, câtă vreme întreaga luptă de idei se dă în limitele înguste ale unui deficit bugetar de 3% din PIB impus de UE, care, potrivit multor economiști, nu permite o creștere economică relevantă.

La fel ca și participarea lui Donald Trump la o luptă de wrestling, în 2007, la fel ca și postările sale agresive pe Twitter, la fel ca și editorialul anonim din The New York Times, lacrimile unui fost președinte al României, înfierarea continuă a unei corupții mitologice, acuzațiile de trădare de țară aruncate ici și colo în spațiul public din România au același rol de distragere a atenției de la corsetele care strâng economia și societatea și de la posibilele alternative de dezvoltare.

Autor: Calin Marchievici

Sursa: Cotidianul

 

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss