C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Hexi Pharma versus Black Cube

jocuri-murdare-in-romania-330x220Scandalul Hexi Pharma a fost declanșat de Cătălin Tolontan pe 25 aprilie 2016, prin publicarea a două rețete ale respectivului producător din care rezulta că antisepticele livrate clienților erau diluate.

La acel moment, toată atenția presei și a părții de societate din România instruită și informată era concentrată asupra unui alt scandal, pe cât de neobișnuit pe atât de captivant: spionarea Laurei Kovesi de către agenții israelieni ai firmei de investigații Black Cube. Acest scandal dura deja din 6 aprilie 2016 (data comunicatului DIICOT care anunța arestarea, în caz, a doi foști agenți Mossad) și se amplifica de la o zi la alta. Reconfirmarea precipitată pe post a șefei DNA, de către președintele Johannis, nu a avut darul să liniștească apele. Agenților Black Cube reținuți li s-a prelungit de către instanță arestul preventiv iar imagini cu mamele acestora plângând pe holurile tribunalului bucureștean au făcut înconjurul lumii, ca o dovadă de umilire fără precedent a Mossadului și a Israelului de către autoritățile unei țări considerată aliat.

În acest fel, un scandal mare a fost acoperit de un scandal și mai mare.

Anumitor încercări, ale unor părți interesate, de a ține în viață scandalul Black Cube (vezi dezvăluirea din Cațavencii despre relația Laurei Kovesi cu Florin Nemeș) li s-au contrapus de fiecare dată, cu măiestrie, evenimente surdină care să le estompeze efectul, cel mai răsunător dintre acestea (iertați-mi îndrăzneala de exprimare) fiind „sinuciderea”  lui Dan Condrea.

În toată această antifonare (ecranare?) a cazului Black Cube, făcută cu participarea extraordinară a însuși președintelui României, au rămas însă fisuri de camuflaj incitante pentru orice pasionat de aflarea adevărurilor din spatele  unor aparențe induse.

Dacă aș fi un ziarist de investigații, cu dexteritățile, instrumentele de acțiune, sursele și resursele acestuia, m-aș concentra asupra lămuririi a cel puțin două aspecte pline de potențial:

  • Ce s-a întâmplat cu David Geclowitz și Ron Weiner de când au fost arestați preventiv și până în prezent? Conform datelor publice, ultimul lor mandat de arestare preventivă ar fi trebui să se încheie pe data de 22 mai 2016. Au fost puși, după aceea, in libertate, li s-a prelungit și acest mandat, mai sunt încă în România sau au fost repatriați?
  • Există vreo legătură între procesul Ferma Băneasa, judecat recent la Curtea de Apel Brașov, și scandalul Black Cube? Tot bine informații și credibilii Cațavenci sugerează, într-un articol din 25 mai 2016 (http://www.catavencii.ro/afacerea-black-cube-isi-arata-roadele-si-perciunii/), că, în urma unor negocieri de tip șantaj, fiorosul nostru binom ar fi bătut palma cu odioșii spioni evrei pe o variantă între ape: noi îi lăsăm în pace pe ai voștri, voi o lăsați în pace pe a noastră. Oare s-o confirma trocul?

Fiți, vă rog, atenți la date. Să fi asistat la o simplă înlănțuire de coincidențe în intervalul 20 – 22 mai 2006 (prezumtiva eliberare din arest preventiv a celor doi așa zis spioni și judecarea în cascadă -20 mai la Curtea de Apel Brașov  și 22 mai la ÎCCJ – a aspectelor procedurale din dosarul Ferma Băneasa, prin care s-a respins cererea DNA de arestare preventivă a milionarilor din Israel Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz și Moshe Agavi)?

Ceva mocnește în afacerea asta. Și, din când în când, mai rezultă câte o pufăitură. Cum că președintele Johannis ar fi la cuțite cu Mihai Răzvan Ungureanu; cum că doamna Kovesi nu ar mai avea influența de altădată; cum că pe la SRI au început să scârțâie scaunele sub unii generali, cum că CCR a căpătat deprinderi rabinice…

Îi mulțumesc în avans ziaristului sau televiziunii care va încerca răspunsuri documentate la cele două întrebări ale mele de mai de sus. Și, mai ales, la prima.

Căci din trei, una:

  • sau pe 22 mai 2016 David Geclowitz și Ron Weiner au fost eliberați în mare taină, fără ca DIICOT să mai fi cerut prelungirea arestării lor preventive;
  • sau DIICOT a cerut prelungirea arestării lor preventive și un judecător de drepturi și libertăți a respins această cerere;
  • sau DIICOT a cerut prelungirea arestării lor preventive, o instanță a aprobat-o și respectivii încă zac prin beciurile de la Rahova sau de la Jilava.

În oricare dintre aceste trei variante, marea întrebare adițională este: cum de nimeni nu a aflat?

Ar mai exista și o a patra ipoteză care, dacă s-ar confirma, ea ar fi adevărata bombă: cei doi să fi fost eliberați înainte de termenul stabilit de instanță, nu după regulile justiției ci după cele ale conspirativității.

Haideți să încercăm să lămurim misterul. Mie mi se pare captivant.

Sursa: Contele de Saint Germain

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss