Europa a invatat lectia cooptarii pripite a Romaniei si Bulgariei

Europa a invatat lectia cooptarii pripite a Romaniei si Bulgariei si nu vrea sa repete aceeasi greseala pe care astazi multi membri vechi ai UE o regreta. Tarile candidate actuale, in primul rand Croatia, fac experienta noilor exigente. Olivier Chastel, secretarul de stat pentru afaceri europene al Belgiei, a declarat Romaniei Libere ca UE va primi de acum inainte numai tari care sunt pregatite 100% si care aplica cu strictete legislatia europeana inainte de a fi primite. S-a renuntat la ideea de a primi tari inca nepregatite crezandu-se ca intrarea in UE va fi un impuls. In realitate, este limpede astazi ca problemele structurale nerezolvate inainte de aderare nu vor fi rezolvate nici dupa aceea, cu atat mai mult cu cat dupa aderare dispare stimulentul si nu exista nicio procedura de excludere din UE.

Zambitor si politicos, Olivier Chastel nu isi arata cei 46 de ani. Un politician liberal valon (francofon), el a adus in politica federala a Belgiei tot ceea ce a invatat in politica provinciala: o franchete totala in discurs, dublata de o grija extrema de a nu calca pe alaturi in acest teren minat pe care il reprezinta politica de extindere a Uniunii Europene. Tara sa va detine presedintia rotativa a UE in a doua jumatate a acestui an, imediat dupa Spania si inainte de Ungaria, care o preia la 1 ianuarie 2011. In acord cu guvernele acestor doua tari, cu care se coordoneaza in permanenta intr-un fel de troika diplomatica, Belgia nu incurajeaza in niciun fel sperantele Croatiei, tara cea mai avansata in negocierile de aderare, ca ar putea incheia negocierile cu UE inainte de sfarsitul acestui an. Experienta cu Bulgaria si Romania i-a facut pe membrii actuali ai Ue sa fie mai prudenti. Nicio incurajare, asadar, nu va fi auzita din partea Belgiei la adresa tarilor din Balcani, in afara de aceea politicoasa ca fiecare va fi primit pe merit. Nici Macedonia, blocata de Grecia pentru o disputa in jurul numelui tarii, nici Croatia, blocata de-a lungul intregului an trecut de catre Slovenia, membra in UE, pentru o cearta privind apele teritoriale, nici Serbia care are problema Kosovo, nici Bosnia care are toate problemele imaginabile si nici saraca si corupta Albanie, niciuna din acestea nu vor mai fi considerate ca facand parte din pachetul “Balcanii de vest”, menit a fi tratat in bloc. UE nu va repeta extraordinarul gest din 2004, cand au fost primite simultan 10 tari, dintre care 8 foste comuniste.

“Precedentele extinderi”, spune Olivier Chastel, “ne-au invatat o lectie. Stim acum ca e greu pentru o tara sa implementeze reforme dupa ce a aderat la UE. Asa incat, pe viitor vom primi numai tari care vor fi deja pregatite 100%.”

Un exemplu recent a fost invazia de albanezi din Serbia si Macedonia, de indata ce, la inceputul anului, aceste doua tari nu au mai fost supuse obligativitatii vizei. Zeci de autobuze au sosit zilnic in Bruxelles si sute de cetateni ai acestor doua tari au facut coada zile in sir in fata ministerelor belgiene cerand azilul politic. “A fost un val masiv”, spune Olivier Chastel. “Suntem obisnuiti cu azilantii, dar nu ne asteptam la asta. Am avut si probleme concrete, de administrare a fluxului, dar si politice: e limpede ca fenomenul e legat de usurarea regimului vizelor. Asteptam ca autoritatile sarbe si macedonene sa le explice cetatenilor lor ca nu are niciun sens sa vina la Bruxelles sa ceara azilul politic, cand e evident ca in cazul lor avem de a face cu ceea ce se numeste azil economic.”

Belgia, spune Chastel, va ramane neutra si in privinta statutului regiunii Kosovo. Dintre membrii UE, 22 au recunoscut independenta Kosovo, iar 5 –Cipru, Grecia, Spania, Slovacia si Romania- nu. La intrebarea cum poate UE sa-i ceara Serbiei sa recunoasca independenta Kosovo cand 5 dintre propriii sai membri nu au facut-o, Olivier Chastel are un raspuns abrupt: “Serbia va trebui sa negocieze separat cu fiecare din cei 27 de membri. Am vazut ce inseamna complezenta in cazul primirii Ciprului, care are un conflict cu Turcia sau in cazul conflictului dintre Grecia si Macedonia, sau a celui dintre Slovenia si Croatia. Asa incat, Serbia nu va putea intra in UE pana nu rezolva problema cu Kosovo.”

In privinta Croatiei, tara care a avansat cel mai mult in negocierile de aderare, depasind Turcia (cele doua tari fiind in acest moment singurele care isi negociaza in mod concret aderarea), Chastel nu vrea sa confirme ceea ce multi diplomati in post la Bruxelles spun, si anume ca Bucurestiul si Sofia exercita un lobby tacut pentru a obtine ca si Croatia sa fie supusa unui proces de monitorizare dupa aderare, cum e cel caruia ii sunt inca supuse Romania si Bulgaria. Cele doua tari nou-venite considera ca daca micuta Croatie, care a mai traversat recent si un razboi distrugator, nu e supusa unei monitorizari in domeniul justitiei, asta va arunca o lumina nu tocmai placuta asupra stadiului pregatirii Romaniei si Bulgariei in momentul aderarii.

Dan Alexe
sursa: romanialibera.ro