C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Electoratul pe care nu-l vrea nimeni

Are între 25 şi 55 de ani, venituri medii şi studii superioare. Trăieşte la oraş. Publicitarii îl adoră, politicienii îl ignoră. Pentru votul lui, ar trebui să se străduiască prea mult. Şi nu “se” merită. Cu o pungă de mălai, o baie de mulţime la moaşte şi două sarmale răsucite dibaci în prime-time, atragi un electorat mai disciplinat şi mai uşor de păcălit. Un electorat cu memorie scurtă, care se mulţumeşte cu circ suculent şi pomeni frugale, iată visul colectiv al strategilor noştri de campanie! Toate partidele par decise să alerge pe acelaşi coridor!

Un parlamentar dintre aceia despre care nici rudele nu au idee cu ce se ocupă explica deunăzi, la televizor, că Legislativul trebuie să fie oglinda fidelă a societăţii. Cică e normal ca acolo să se regăsească şi proşti şi deştepţi, şi cinstiţi şi corupţi, şi savanţi şi analfabeţi. Panseul m-a liniştit imediat cu privire la reprezentarea imbecililor. Asta s-a rezolvat! Totuşi, mai sunt probleme. În viitorul Legislativ ne trebuie musai doi-trei violatori şi un criminal în serie.

În realitate, parlamentarii sunt chemaţi să ne reprezinte (tuturor) interesele, nu apucăturile şi defectele. De aceea, se presupune că îi alegem pe cei mai buni dintre noi. Parlamentul ar trebui să fie un sanctuar al elitelor, nu un triumf al statisticii. Din nefericire, partidele au abandonat complet această idee, considerată, probabil, desuetă. Şi, odată cu ea, au abandonat electoratul urban, educat şi activ, atent nu numai la derapajele retorice, dar şi la bubele biografice, inconsecvenţele recidivante, anturajul compromiţător. Iar acum, anturajul îi dă de gol cam pe toţi politicienii care ne cer voturile. Toţi vor mult şi ieftin. Nu au strategii, ci doar scheme de vrăjit prostimea.

Politica s-a tabloidizat. Partidele vor să facă audienţă, nu să furnizeze proiecte. Nu-i de mirare că “publicul-ţintă” este căutat în straturi din ce în ce mai joase ale societăţii. Linguşită ipocrit, clasa de mijloc este dispreţuită flagrant şi sabotată sistematic în această competiţie a intereselor meschine. Se subţiază, de altfel, văzând cu ochii. Cu atât mai bine pentru strategii viitoarelor campanii. Vor avea o misiune mult mai uşoară. În câţiva ani, în loc să numărăm voturile, am putea să măsurăm “rating-ul” şi să comparăm plocoanele electorale.

Autor: Miruna Munteanu
sursa: jurnalul.ro

Related Posts

2 Responses “Electoratul pe care nu-l vrea nimeni”

  1. Daca democratia ar putea functiona intr-o tara, ea ar putea functiona numai avand la baza premisa ca alegatorii sunt oameni responsabili, care voteaza in cunostinta de cauza, care se inplica direct in selectia candidatilor si care au dreptul de a-i demite pe cei alesi daca nu isi respecta programele si alegatorii. Dupa cum bine stim, asa ceva nu exista nicaieri in lume. Mai mult decat atat, intr-o lume presupus civilizata, in care oamenii au o cultura si un acces direct la mijloace de comunicatii in timp real, mi se pare ca singurii care ar avea nevoie de reprezentare sunt cei cu handicap psihic. Asadar, votul democratic curent nu reprezinta nimic mai mult decat un mod de a umili individul si de a-l desconsidera total. E ca si cum ai spune unui om: esti prea prost ca iei decizii de unul singur sau impreuna cu altii dar, pentru a pastra aparentele, du-te si voteaza, ca oricum nu conteaza! Si va mai mirati ca de prosti are tara nevoie!

  2. Democratia poate functiona numai daca alegatorii sunt responsabili, daca voteaza in cunostinta de cauza si daca participa direct la selectia candidatilor respectiv, au puterea de a-i demite daca nu isi respecta promisiunile si alegatorii. Din moment ce asta nu se intampla nicaieri in lume, putem concluziona: DEMOCRATIA ESTE O UTOPIE! Asadar, intr-o lume care s-ar vrea civilizata, unde oamenii au o cultura proprie si sunt responsabili, coroborat cu faptul ca exista acces la mijloace tehnologice de telecomunicatii care fac posibila participarea in timp real a majoritatii locuitorilor plantei(si asta in timp real), devine evident ca a cere cuiva sa-si delege dreptul de a decide si de a participa la viata sociala direct (exceptand faptul ca ar face-o din proprie initiativa) suna cam asa: esti prost, esti iresponsabil, asa ca, pentru a pastra aparenta normalitatii, du-te si voteaza ca oricum votul tau nu face diferenta! Despre asta este vorba in procesul electoral: despre umilirea celui care cica isi alege “reprezentantii”. Fiindca fara suparare, de reprezentare au nevoie doar cei care sufera de afectiuni psihice!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss