C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Divorţul unor ţări din zona euro este inevitabil

Nouriel Roubini, şi partenerul său de afaceri, Arnab Das, consideră că cea mai bună soluţie pentru zona euro este destrămarea ei.

Banca Centrală Europeană a evitat producerea unui dezastru prin intermediul programului de creditare prin care băncile s-au putut împrumuta la o dobândă de numai 1% şi pe o perioadă de trei ani, dar problemele fundamentale au rămas nerezolvate: Grecia ar putea avea nevoie de o nouă restructurare a datoriilor, la fel Portugalia şi Irlanda; Spania şi Italia reprezintă încă motive de îngrijorare; crizele bancare nu pot fi soluționate fără eliminarea activelor toxice sau fără recapitalizare; zona euro este încă departe de stadiul de uniune monetară funcțională, iar reformele planificate vor exacerba dezechilibrele fiscale, bancare și externe, sunt de părere economiştii Arnab Das şi Nouriel Roubini.

Într-un editorial scris pentru publicaţia Financial Times, cei doi îşi exprimă convingerea că “un divorţ amiabil este preferat unei căsătorii eşuate” şi chiar propun cum ar trebui să arate un astfel de contract.

În primul rând, ţările de la periferie trebuie să adopte un nou sistem care să se bazeze pe creşterea bazată pe exporturi şi venituri. Restul “zonei euro” va trebui, de asemenea, să asigure o creştere a cererii interne.

De asemenea, ei propun o reevaluare a noilor monede naţionale faţă de euro pentru a restaura competitivitatea periferiei, menţinerea uniunii vamale, implementarea unui cadru monetar de tranziţie, concordanţa ţintelor de inflaţie.

În viziunea celor doi economişti, ţările care ar trebui să părăsească zona euro (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania) trebuie să renunţe la sistemul care asigură creșterea economică prin acumularea de datorii, în favoarea unuia bazat pe exporturi și venituri. Statele membre rămase în zona euro ar trebui să se orienteze către creşterea cererii interne.

Iar pentru a asigura viabilitatea celor cinci ţări, credibilitatea monedei euro şi uniunea vamală, Das şi Roubini propun o realiniere valutară. “Este mult mai bine să fie restabilită competitivitatea prin devalorizare decât prin schimbarea preţurilor cu o rată nominală fixă de schimb”.

Economiştii subliniază că existenţa unui cadru legal şi coerent pentru acest divorţ este crucială şi consideră că statele care vor pleca din eurozonă ar trebui să accelereze procesul de “domesticire” a datoriilor externe. Roubini şi Das au identificat băncile şi pieţele financiare ca cea mai gravă ameninţare imediată pentru strategia divorţului. Îndoielile cu privire la această strategie ar putea provoca retragerea capitalului, ceea ce ar necesita o naționalizare temporară a sectorului bancar, limite asupra retragerii de bani din depozite și încurajarea utilizării plăților electronice.

“Avem legi de divorţ pentru că o despărţire pe cale amiabilă este mai bună pentru toate părţile implicate, decât să suportăm depresiunile cronice care însoţesc căsătoriile nefericite. Zona euro ar trebui să înceapă să pună la punct planuri de ieşire ordonată înainte de a fi prea târziu, pentru că întârzierea face ca despărţirea să fie, de cele mai multe ori, mai costisitoare”, este sfatul lui Arnab Das şi Nouriel Roubini.

Lucia Beiu
sursa: cronicaromana.ro

Related Posts

One Response “Divorţul unor ţări din zona euro este inevitabil”

  1. Dacă s-ar pune vreodată problema însănătoșirii statelor membre UE dpdv. economic, ar avea rost să ne stoarcem intelectul pentru a găsi soluții. Dar, atâta timp cât însăși
    Marine Le Pen recunoaște că se dorește (proiectul e chiar în fază avansată) crearea Uniunii Sovietice Europene, nu se merită efortul.
    Mai bine ne uităm la sufletele noastre ținute în mlaștina dorințelor materiale(iste) de lumea meschină și mercantilistă în care trăim. O lume în care conducătorii nu mai sunt administratorii unei țări, ci stăpânii sau moșierii ei, aleși de cetățeni.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss