C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cateva idei despre caracterul national al statului roman si despre amenintarile trecute si viitoare la adresa acestuia

tara-dechizata-in-taraConstituţia este legea fundamentală scrisă a statului în care sunt prevăzute principiile de bază ale organizării lui, drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, modalităţile de a stabili legile ţării, modul de funcţionare a autorităţilor statului în condiţii normale şi în caz de agresiune armată.

Dispozitiile art.1 din Constitutie consacra trasaturile statului roman: (1)”Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.” Totodată, conform aceleiaşi legi fundamentale, suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

Caracterul national al statului roman oglindeste unul din elementele constitutive ale sale, respectiv populatia, adica totalitatea locuitorilor unei tari. La baza statului se afla poporul român, care reprezintă comunitatea de oameni care locuiesc pe teritoriul României, vorbesc aceeaşi limbă şi au aceleaşi tradiţii culturale. În completarea acestei definiţii sărace, pot spune ca poporul nostru cuprinde toţi oamenii care simt româneşte, legaţi statornic de aceste meleaguri unde au vieţuit continuu multă vreme, având o identitate comună culturală, spirituală, materială proprie, originală, confirmată de izvoarele istorice. Românii ca neam se individualizează prin credinţă, blândeţe, ospitalitate, respect faţă de tradiţii şi iubire faţă de patrie şi faţă de semenii lor.

Din cele precizate anterior devine evident faptul ca de cantitatea, calitatea morala si pregatirea profesionala a factorului uman in concordanta cu inclinatiile native depinde insasi supravietuirea statului roman.

Referitor la influenta factorului uman asupra comunitatii, Platon aprecia ca o sursa a raului in stat, din cele mai daunatoare, este impartirea cetatenilor lui in partide. Membrii partidelor se incadreaza in lupta politica doar pentru a acapara puterea si de a o transforma in sursa de dobindire a averii. Prin aceasta ei se aseamana cu tilharii si merita a fi pedepsiti. (in dialogul Republica). “Cind in societate nu se atrage atentia la formarea barbatilor superiori, conducatorilor bine pregatiti, ea intra in faza sa de declin.” – spune Platon.

Aristotel atrage atentia ca “O cetate nu reprezinta numai o multime de oameni, ci si diferentele lor specifice.” (“Politica”). Pornind de la aceasta afirmatie, pentru o buna intelegere intre oameni, se distinge necesitatea aparitiei unor reguli de convietuire acceptate de majoritatea locuitorilor de acelasi neam, care sa stabileasca scriptic caracterul national al statului care acopera teritoriul ocupat de acestia.

Caracterul national al statului roman poate fi supus unor atacuri din partea altor state sau natii care au scopul sa acapareze teritorii rupte din pamantul patriei noastre. Daca in momentele de atac nu se manifesta unitatea poporului roman, statul este in pericol de dezmembrare si slabire din punct de vedere economic si politic.

Un exemplu de atac la caracterul national al statului nostru este ocuparea Basarabiei de catre Uniunea Sovietica in 1940, fapt care a schimbat profund viata tinutului romanesc dintre Prut si Nistru. Atacul asupra natiei s-a manifestat prin arestari, maltratari si asasinate si prin deportarea romanilor basarabeni (cei mai capabili, fruntasii satelor) la mii de kilometri distanta de locul lor de bastina, in strafundurile Siberiei si in Kazahstan. Istoria graieste clar ca, desi Basarabia a fost ocupata si populata cu rusi, pentru rusi istoria acestui tinut incepe in momentul in care l-au ocupat prin forta. In schimb stramosii romanilor basarabeni au trait pe aceste meleaguri de mult timp. Romanii basarabeni – din Basarabia sunt, nu sunt veniti aici. De despartit au reusit sa-i desparta de patria mama Romania, dar de asimilat n-au putut! S-a dus si se duce o lupta teribila acolo impotriva a tot ce inseamna identitate romaneasca: alfabetul latin, limba romana, istoria nationala. Adevarul insa nu poate fi schimbat: Basarabia e pamant romanesc! Iar simtirea romaneasca va dainui aici pentru totdeauna in ciuda opresiunii, desi acest fapt nu poate fi cuprins de intelegerea cotropitorilor.

In anul 2013, in calitate de cetatean interesat de soarta statului roman, am participat la forumul constitutional care a adus in centrul discutiilor proiectul de revizuire a Constitutiei. Am sesizat in cadrul proiectului cateva amenintari asupra caracterului national al statului. Astfel:

a) crearea regiunilor (regionalizarea) va accentua inevitabil tendintele centrifuge si cresterea influentei la nivel regional a grupurilor ce promoveaza segregarea pe criterii etnice, chiar daca trasarea geografica a regiunilor nu va urma criteriul etnic.
Punctul de vedere al initiatorilor proiectului de revizuire privind necesitatea crearii de regiuni pentru absorbtia fondurilor europene nu este temeinic fundamentat pe nimic, intrucat prin prisma cunostintelor economice de care dispun pot afirma ca in realitate deja exista regiuni de dezvoltare create special pentru fondurile europene.

Avand in vedere considerentele prezentate, se pune intrebarea care este intentia reala a legiuitorilor si daca ar trebui semnalata aceasta amenintare Consiliului de securitate a tarii.

b) am constatat ca proiectul de revizuire a Constitutiei prevede ca in locurile unde o minoritate nationala are o pondere semnificativa, limba acelei minoritati se va considera limba regionala, iar conditiile utilizarii unei limbi regionale vor fi reglementate prin lege organica.

Inlocuirea limbii romane cu o limba regionala constituie un pas important catre separarea sociala, ulterior separarea teritoriului. Daca in teritoriul in care o minoritate este semnificativa (iar proiectul are lacune, ce inseamna semnificativa? Poate fi semnificativa cu 60%?) se introduce ca oficiala limba acelei minoritati, populatia romana se va retrage treptat de acolo, lasand locul unei alte natii.

Limba română este inca limba oficială pe întreg cuprinsul României şi trebuie aparata intrucat reprezinta un liant care sustine unitatea poporului si un garant al caracterului national al statului. Limba romana trebuie să fie cunoscută de toţi locuitorii astfel încât participarea la viaţa politică, economică şi socială a tuturor să fie posibilă. Mai mult statul are obligaţia să creeze condiţiile necesare învăţării şi cunoaşterii limbii române de către toţi locuitorii României indiferent de originea etnică.

Principiul de bază trebuie să fie integrarea socială nu segregarea. Aceasta modificare a Constitutiei ar deschide calea către segregare etnică şi accetuarea excluziunii sociale a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Atunci când ies din limitele geografice ale spaţiului unde se poate folosi acea limbă vor fi în imposibilitatea de a comunica.

c) S-a vehiculat teza recunoasterii minoritatilor nationale ca factori constitutivi ai statului.

O asemenea propunere este chiar ridicola in contextul in care istoria duce catre o concluzie cu totul diferita, iar in mod particular unele minoritati nationale au luptat tocmai impotriva crearii statului roman.

d) Cu surprindere am gasit in proiectul la care fac referire introducerea obligaţiei autorităţilor de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale înainte de luarea unor decizii care le privesc.

Atunci când se iau decizii ce au un caracter social, aurorităţile trebuie să consulte în egală măsură partenerii sociali indiferent de originea etnică a organizaţiilor cetăţeneşti. Acceptarea acestui punct desparte pe criterii etnice societatea civilă. O parte a ei formată din organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale va trebui consultată obligatoriu pe când cealaltă parte formată din organizaţii aparţinând majorităţii româneşti sau organizaţii mixte nu va trebui consultată în mod obligatoriu.

Acceptarea acestui punct legiferează în mod clar principiul privilegiului minorităţii şi discriminării majorităţii.

Dacă toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii atunci acest punct nu are ce să caute in Constituţia României.

Daca insasi legea fundamentala va stabili un dezavantaj pentru poporul roman, cum va mai putea acesta sa apere statul? Oare nu-si va pierde statul caracterul national? Va fi statul plurinational?

Exista momente cand istoria cheama popoarele la fapte, iar acesta este unul dintre ele,intrucat este pusa în pericol însăşi existenţa statului naţional român prin demersuri care au ca scop crearea cadrului favorabil pentru ca modificarea Constituţiei României sa aduca limitarea libertatii natiunii. Insa oamenii trebuie sa stie ca libertatea nu este dreptul de a face doar ce îngăduie legea. Libertatea este dreptul de a face ceea ce ne dictează logica şi sufletul, bunul simţ şi dreptul de neam. Numai oamenii liberi găsesc soluţii. Societatea civila trebuie sa se mobilizeze pentru a-si crea si propulsa la conducerea tarii organizatii politice care sa apere caracterul national al statului.

In virtutea dreptului de neam, un popor statornic are dreptul asupra unui teritoriu. Daca statul pierde caracterul national, generatiile viitoare de romani isi vor demonstra cu greutate originea si continuitatea pe aceste meleaguri frumoase si bogate in resurse.

Sursa: Mitrea Mihaela

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss