“Problema noastră nu este nesupunerea civică. Problema noastră este obedienţa civică. Problema noastră este că oamenii din întreaga lume s-au supus ordinelor unor lideri şi milioane dintre ei au fost ucişi din cauza acestei obedienţe. Problema noastră este că oamenii din întreaga lume sunt obedienţi în faţa sărăciei şi înfometării şi prostiei şi războiului şi cruzimii. Problema noastră este că oamenii sunt obedienţi atunci când închisorile sunt pline de hoţi mărunţi şi marii hoţi ne conduc ţara. Asta este problema noastră !” – Howard Zinn (1922-2010)
Trance-formation este ultimul film al lui Max Igan, postat pe internet în data de 22 aprilie, în care abordează o problemă de o gravitate extremă, pentru întreaga rasă umană, reliefând denaturarea termenului de “singularitate” şi, mai ales, impunerea insidioasă şi agresivă a agendei “transumaniştilor”, promotorii unei viziuni halucinante, de abandonare a esenţei umane în favoarea transformării noastre în mecanisme cibernetice, sub pretextul murdar al depăşirii limitărilor biologice, în timp ce se glorifică statutul de sclavi pe care-l vom “câştiga” drept răsplată a unui asemenea târg.
Nu am tradus numele filmului, nici în cadrul subtitrării, fiindcă este, de fapt, un subtil joc de cuvinte, permis de caracterul sintetic al limbii engleze, ce se bazează pe pronunţarea similară a cuvântului “transformation” (transformare) cu expresia inventată de Igan, “trance-formation”, fiindcă asta încearcă, de fapt, oculta mondială la ora actuală: transformarea întregii rase umane în roboţi obedienţi, profitând de starea de transă care ne-a fost indusă în timp.
Am folosit de asemenea termenul de “transuman”, cu toate variantele lui, deşi nu se află în DEX, pentru uşurinţa traducerii şi fiindcă este extrem de sugestiv: depăşirea condiţiei umane, dar nu prin evoluţie spirituală, ci, de fapt, prin abandonul umanului în favoarea tehnologiei.
Termenul a fost inventat, în anii ’60, de Fereidoun M. Esfandiary, care şi-a ales, el însuşi, un “nume” de robot, FM-2030, profesor la acea instituţie care se numeşte, actualmente, “The New School of New York City”.
Sper că voi reuşi să vă conving, măcar de această dată, că absolut nimic nu este întâmplător şi că toate evenimentele sunt atent planificate de elita mondială, chiar dacă sunt ascunse în spatele perdelei de fum a haosului aparent, fiindcă instituţia menţionată mai sus este aceeaşi şcoală malefică, care se numea la fondarea sa, în 1919, de către Dorothy Payne Whitney (membră a dinastiei Whitney, înrudită cu Vanderbilt şi subordonată, desigur, familiei Rothschild), New School for Social Research.
Vorbesc despre exact aceeaşi persoană care trebuie să fi decis eliminarea lui Wilhelm Reich – în colaborare cu Walter Lippmann, colegul şi prietenul lui Edward Bernays, nepotul dublu al lui Sigmund Freud – şi despre exact aceeaşi instituţie în care a activat ca “mare profesor”, unul dintre cei mai oribili criminali ai Americii, eugenistulCharles Benedict Davenport, responsabil de sterilizarea a peste 60.000 de americani “nepotriviţi”.
Mişcarea transumanistă a fost desigur şi fundamentată “filozofic”, de către un alt lacheu al elitelor, filozoful britanic, licenţiat la Oxford, Max More, care introducea semnificaţiile actuale ale acestei noţiuni absurde, în eseul său din 1990, “Transhumanism: Toward a Futurist Philosophy”.
Şi ca să nu faceţi confuzii, cumva, crezând că aveţi de-a face cu vreun literat flămând, nu vă grăbiţi să-i plângeţi de milă, fiindcă Iuda şi-a primit răsplata, desigur, fiind actualul preşedinte executiv al Alcor Life Extension Foundation, cea mai mare firmă de criogenie din lume.
De partea practică a problemei se ocupă, în mare parte, Ray Kurzweil, “mare inventator” şi “vedetă” a unui documentar programatic, din 2009, “Transcendent Man” (pe care am încercat să-l vizionez, crezând că ar merita să fie tradus şi l-am abandonat scârbit, după câteva minute), care îmbracă această nouă teorie eugenică într-o mantie “ştiinţifică”, prin a sa “Law of Accelerating Returns” – creşterea exponenţială a informaţiei tehnologice – ce ne va conduce inexorabil, în opinia sa desigur, la momentul fuziunii om-maşină, permiţând oricărei persoane să-şi “depăşească” mortalitatea biologică: progresele în genetică vor furniza cunoştinţele necesare reprogramării biologiei, eliminând bolile şi stopând procesul de îmbătrânire; nanotehnologia va menţine sănătatea omenirii, din interior, furnizând celule roşii robotice şi o interfaţă computerizată cu creierul uman; robotica sau inteligenţa artificială vor face posibilă “super inteligenţa umană”, inclusiv capacitatea de a descărca într-un computer conştiinţa unei persoane.
Sper că veţi observa, la acest nemernic, modul cum sugerează, deloc subtil, ideea de a exploata întreg Universul şi nu de a-l explora – o practică specifică acestui nenorocit de colonialism corporatist care ne sufocă planeta – sub pretextul “învierii”, prin nanotehnologie, a unui Univers presupus mort, ideologie atât de dragă materialiştilor masonici şi, de asemenea, menţionarea sintetizării “hematiilor robotice”, specifice sindromului Morgellons.
Desigur că toţi aceşti “binefăcători dezinteresaţi” omit să specifice, pe lângă aspectul hidos al dezumanizării fiinţei umane, un element extrem de important al oricărui echipament robotic: butonul pornit/oprit.
Vom fi nemuritori, fireşte, atât timp cât nu ne vom agasa stăpânii, care ne-ar putea scoate din priză după dorinţă şi ne-ar putea expedia înapoi în fabrică, pentru reprogramare sau, de ce nu, direct la tocător, în cazul în care am manifesta o prea mare independenţă în gândire.
Există cineva care crede că aceste “perfecţionări”, mult trâmbiţate, se fac, cumva, în beneficiul oamenilor, în această societate murdară, înrobită de corporaţii, aşa cum subliniază Max Igan ?
Vă puteţi vedea umblând pe viitor cu canistra de ulei după voi, ca să vă ungeţi articulaţiile niţel ruginite ?
Sau speraţi că teflonul vi le va face aproape nemuritoare ?
Sesizează cineva cât de malefică este această perspectivă, care a abandonat de multă vreme simpla idee a unui chip RFID implantat undeva în trup, ca modalitate de supraveghere şi control – ce înspăimânta atât de multă lume prin similitudinea cu semnul biblic al Satanei – în favoarea unei idei mult mai diabolice, transformarea întregii fiinţe umane într-un cyborg, programabil şi slugarnic ?
Dacă prin fizica cuantică ne-am întors la Dumnezeu, atunci de ce nu urmăm calea logică, de a reveni, prin tehnologia cuantică, la natura pe care am abandonat-o, când am acceptat calea materialistă ?
Visul alchimiştilor, de transcendere a fiinţei umane către perfecţiunea spirituală, a fost, de asemenea, abandonat, în favoarea unei tendinţe mârşave, de a elimina omul în favoarea robotului, sub pretextul progresului.
Cam în aceeaşi ordine de idei, mereu m-am întrebat care ar putea fi aspectul malefic ascuns al internetului, pus cu prea mare generozitate la dispoziţia omenirii de alţi nemernici, de talia lui Bill Gates şi mi-a luat destul de mult timp până am realizat reversul medaliei, pe lângă posibilitatea de supraveghere continuă a oricărei persoane aflată în mediul online, care era mai mult decât evidentă: izolarea fizică şi comunicarea instantanee, dincolo de orice distanţă planetară, prezentată ca un mare avantaj, dar care, în realitate, ne inhibă dorinţa de a ne dezvolta capacităţile spirituale şi ne elimină, treptat, de pe poziţia de fiinţe sociale şi sociabile.
În paralel, am “beneficiat” desigur şi de marea invenţie numită televiziune, fiindcă trebuie să recunoaştem că nu ne prea omorâm, noi oamenii, de dragul efortului fizic, mai ales după o anumită vârstă, aşa că această otravă mediatică, furnizată la o simplă apăsare de buton, în toată diversitatea sa oribilă, este o soluţie pe placul tuturor: nu transpirăm, nu muncim, nu gândim şi zăcem ca nişte moluşte în fotolii, aşteptând răbdători doza zilnică de drog vizual.
“Postumanismul ar putea fi definit ca un scientism pur, alimentat de schimbările fundamentale în natura umană. El îmbrăţişează presupusul scop al încetinirii şi chiar al stopării îmbătrânirii, prin intermediul noilor tehnologii genetice, dar acest deziderat este numai ca o mică parte a unei viziuni mai largi privind reconfigurarea naturii umane şi, prin urmare, crearea unor fiinţe umane superioare din punct de vedere biologic şi tehnic. Ca atare, postumanul nu va mai fi uman.“
În articolul “Eugenia globală – Folosirea medicinei pentru a ucide” detaliam ipotezele actuale, cele mai răspândite, privind obiectivele ascunse ale fenomenului “chemtrails”, căruia nu i-am destinat un documentar aparte, fără a intui gravitatea problemei, aşa cum este revelată de acest documentar zguduitor realizat de Max Igan şi, desigur, de interviul luat lui David Icke.
Mult mai gravă decât perspectiva spionării noastre prin acele “SmartMeters”, amintite în film, care funcţionează, apropo, tot pe baza RF (pulsuri de radiofrecvenţă), se anunţă robotizarea noastră completă, prin nanotehnologia pulverizată în atmosferă.
În ianuarie 2008, Centers for Disease Control and Prevention sau CDC, sora mai mică a organizaţiei masonice eugenice numită pompos Organizaţie Mondială a Sănătăţii, lansa, de ochii lumii, o investigaţie epidemiologică asupra unei boli dermatologice inexplicabile, pe care unii o denumesc sindrom Morgellons, enunţând simultan şi şapte obiective “ambiţioase”, care îmi amintesc de ofensiva anti-SIDA, alt război de operetă, destinat amuţirii opiniei publice.
În pofida dovezilor de necontestat, prezentate detaliat în film şi asupra cărora nu are sens să insist, după patru ani de bâjbâieli ridicole, în luna ianuarie a acestui an CDC şi-a expus mândră şi sfidătoare rezultatele aşa-zisului studiu, decretând suveran că nu există boala Morgellons, fibrele, care “se nasc”, pur şi simplu, din pielea pacienţilor, fiind simple fibre textile, iar simptomele fiind simple halucinaţii.
Într-un articol publicat de The Los Angeles Times, în data de 22 aprilie 2010, cântăreaţa şi compozitoarea Joni Mitchell declara că este una dintre persoanele afectate de această boală stranie:
“Am această boală ciudată şi incurabilă, care arată de parcă ar fi extraterestră, dar sănătatea îmi este ceva mai bună ca altădată. Cu două nopţi în urmă am ieşit din casă pentru prima oară, începând din 23 decembrie 2009. Nu arăt prea rău în lumină incandescentă, dar arăt înfricoşător la lumina zilei. Fibre de diverse culori îmi ies din piele ca ciupercile după ploaie: nu pot fi identificate de medici legişti ca fiind de natură animală, vegetală sau minerală. Morgellons este un ucigaş lent, imprevizibil, o boală a teroriştilor: vă va ataca pe rând fiecare organ, lăsându-vă la pat vreme de un an. Dar am o dorinţă formidabilă de a trăi. […] În America, Morgellons este întotdeauna diagnosticată ca o ‘halucinaţie parazitară’ şi te trimit imediat la psihiatru. Actualmente încerc să părăsesc domeniul muzical şi să încep o bătălie în sprijinul bolnavilor de Morgellons, pentru ca aceştia să capete credibilitatea pe care o merită.”
Agenda globaliştilor, de edificare a visului lor multimilenar, imperiul planetar, se dovedeşte a fi din ce în ce mai agresivă şi mai bine susţinută de mass media aservită şi de cozile de topor din domeniul academic, apelând la nanotehnologie nu în beneficiul omenirii, ci pentru eradicarea acesteia, prin metode care l-ar face mândru pe Lucifer că are asemenea discipoli, iar speranţa noastră într-un viitor luminos şi, mai ales, uman, de această dată, rămâne identică în toate filmele lui Maxwell Igan: trezirea şi unificarea omenirii, în vederea propriei sale mântuiri, aşa cum nu a mai fost de foarte multă vreme, de când a căzut sub dominaţia Satanei.
“Şi aşa cum spuneam cu altă ocazie, savanţii nu au ajutat omul; l-au ajutat tehnologic, dar au ajutat, de asemenea, să se producă noi războaie, purtate cu bombe atomice sau mijloace convenţionale. Deci savanţii nu au produs, practic, o mutaţie fundamentală a condiţiei umane. Nici politicienii, nici liderii religioşi ai credinţelor instituţionalizate, care au instituit venerarea convenţională a unui simbol, a unei persoane, a unui mântuitor. Nici unul dintre aceşti indivizi n-au ajutat omul, punând capăt suferinţei, singurătăţii, disperării, alienării sale; nici preoţii şi nici vreun guru oarecare.” Jiddu Krishnamurti – (1895-1986)
sursa: antiiluzii.blogspot.ro // fymaaa.info
Există o boală de piele misterioasă, apărută de curând în lume. Unii o numesc Morgellons. Până acum nimeni nu ştie un remediu eficient pentru ea. Aşa zisul mister este prin faptul că nu au găsit până acum cauzalitatea îmbolnăvirii, cauza pentru care ne îmbolnăvim.
De ce?
Pentru că Morgellons nu este o boală de piele. Morgellons nu este o boală psihică. Morgellons nu este o boală organică. Morgellons nu este o boală contagioasă. Morgellons nu este o boală infecţioasă. Morgellons nu este o boală provocată de substanţe chimice. Morgellons nu este o boală!
Dar ce este Morgellons?
Morgellons este o reacţie normală a organismului uman la nişte factori extrem de periculoşi. Morgellons este un avertisment trimis de corpul nostru. Ne avertizează că mărgelele colorate şi ieftine nu sunt bune.
Eu am găsit acei factori nocivi şi i-am îndepărtat. După aceia am început să-mi recuperez sănătatea pierdută. După 90 zile de la îndepărtarea cauzei, pielea mea se reface pe zi ce trece. Vedeţi fotografiile din galerie. Adevărata boală nu se limitează la piele ci atacă orice ţesut viu. Medicii din întreaga lume sunt depăşiţi. De aceia citeşti pe Internet cele mai năstruşnice explicaţii. De la extratereştrii, conspiraţii, agenţii chimici până la unul care a ajutat la “proiectarea” bolii. Le-am citit pe toate. Adevărata cauză a acestei reacţii este cât se poate de reală şi prezentă lângă noi. Se află în imediata apropiere a fiecăruia dintre noi.
Stiţi că plătiţi pentru a avea Morgellons?
Ştiu ce spun. Vedeţi dovezile: http://iso.ro/Morgellons/MorgellonsPhoto.aspx