– Dupa al doilea razboi mondial, guvernul american, corporatiile si CIA, in colaborare cu Anna Freud (fiica psihanalistului) si Edward Bernays, au elaborat tehnici de control a “mintii” poporului american (in limba engleza se poate folosi termenul de public mind care nu are un corespondent in limba romana).
– Pornindu-se de la ideea ca oamenii sunt dominati de forte irationale, s-a ajuns, prin psihanaliza, la concluzia ca se poate determina un fel de domesticire a maselor prin schimbarea structurii lor launtrice. Accentul era pus pe conformarea la tiparele social acceptate; problemele de adaptare sociala erau puse exclusiv pe seama unor nevroze/anxietati personale ce trebuiau anesteziate si nu pe seama realitatii insasi.
– In 1946, in urma statisticilor ingrijoratoare despre starea psihica a soldatilor americani din timpul WWII, presedintele Truman a ssemnat Actul National pentru Sanatate Mintala, marcand inceputul unui vast experiment social prin care psihanaliza era aplicata in masa, prin multiplicarea cabinetelor, introducerea lucratorilor sociali, a consilierilor de cuplu etc.
– Ernest Dichter, psihanalist vienez la randu-i, infiinteaza in SUA Institutul de Cercetari Motivationale, al carui scop era sa patrunda in “sinele secret” al consumatorului american: sa inteleaga motivatiile inconstiente care-i imping pe oameni sa cumpere sau sa fie atrasi de un anume lucru. El a folosit tehnica focus-grupului pentru a intelege de ce un anume produs comercial nu era vandut. Identificand bariera psihologica ce impiedica grupul tinta in a cumpara produsul, a elaborat o strategie publicitara menita inlaturii acestei bariere. Succesul lui Dichter a creat o intreaga industrie de acest gen, “baietii adancurilor” fiind angajati de companii pentru a impulsiona vanzarile produselor.
– Dichter considera insa ca metodele sale puteau fi folosite nu doar strict in marketing comercial, ci si in controlul social. El a elaborat “strategia dorintei”, pornind de la ideea ca reclamele si consumul contribuie si la identitatea de sine a oamenilor, ca omul modern isi rezolva frustarile prin consum, auto-gratificatie, ceea ce ar duce la stabilitate politica.
– Elitele politice ale SUA au recurs la Edward Bernays pentru a gestiona starea de spirit a populatiei in contextul razboiului rece. Bernays considera ca sentimentul de frica inspirat de amenintarea razboiului ar trebui incurajat si manipulat.
– Cazul Guatemala si United Fruits: tara saraca, era o colonie bananiera (la propriu, United Fruits producand acolo banane) care era condusa de dictatori docili americanilor. Un lider local ales democratic a pornit o campanie impotriva United Fruits pentru a expropria terenuri si a le da populatiei locale. U.F. a apelat la Bernays, care a schimbat in opinia publica americana perceptia asupra guvernului national guatemalez, care, dintr-unul ales de popor si preocupat de binele tarii, a devenit o amenintare pentru democratia …americana. In contextul razboiului rece, guvernul guatemalez a fost asociat de Bernays de “amenintarea rosie” – a comunismului (desi nu aveau nicio legatura cu URSS), reusindu-se scoaterea din ecuatie a United Fruits si definirea situatiei in termenii comunism vs democratie si capitalism, nu in termenii coloniei si corporatiei vs interesele populatiei locale. Pentru a reusi acest lucru, a dus jurnalisti americani in vizita in Guatemala, aranjand intalniri cu politicieni atent selectati care spuneau ca guvernul este controlat de Moscova, si a bombardat mediatic cu stiri false presa americana.
– CIA a conceput o operatiune de inarmare a unei armate de rebeli, pornind o campanie violenta de teroare a fortelor adverse din Guatemala. Bernays, in acest timp, prezenta mediatic, in SUA, operatiunile sub sloganul “eliberarii Guatemalei”, rebelii teroristi fiind prezentati ca luptatori pentru democratie si libertate. Bernays a reusit sa remodeleze total situatia/realitatea.
– Bernays, considerand ca oamenii sunt irationali si prosti (stupid people?), nu pot fi convinsi prin argumentele rationale ca interesele democratiei americane sunt legate de cele ale corporatiilor, asadar ei trebuie manipulati pentru a accepta acest lucru. Operatiunea de manipulare a denumit-o ingineria/fabricarea consimtamantului.
– CIA a devenit interesata de experimentele de brainwashing (spalare a creierului) facute de URSS pentru a obtine personalitati umane mai controlabile. Ideea era ca in fiecare persoana exista o vulnerabilitate pe baza careia acea persoana poate fi programata sa fie ceea ce ea nu ar fi vrut sa fie. CIA a inceput, asadar, sa finanteze experimente in centre de cercetare. Unul din cele mai cunoscute experimente a fost condus chiar de seful Asociatiei Psihiatrilor Americani, dr. Cameron, care credea ca psihiatria ar trebui folosita in guvernare. El a incercat, prin doze de LSD si electrosocuri, sa creeze “oameni noi” din persoane cu diverse afectiuni, reducandu-i prin dozele mari la o stare vegetativa, depersonalizata, pentru a-i reprograma ulterior cu “date pozitive”. Toate experimentele de acest gen au esuat.
– In timp, in deceniul 7, psihanaliza freudiana care se baza pe conformismul social si pe control a inceput sa fie puternic contestata. O noua scoala psihanalitica a aparut: cea care se baza pe o metoda diametral opusa – nu controlarea sau refularea dorintelor inconstiente, ci exhibarea lor, afirmarea lor, precum si afirmarea “de sine” a psihologiei gandirii pozitive.
Adauga comentariu