Analize și opinii

Ne îndreptăm spre un război civil?

De când am început să pricep cam cum e viaţa nu am atacat niciodată primul, şi cum eu nu voi participa la o asemenea atrocitate spre care cred că ne îndreptăm nu o să îndemn nici pe alţii să o facă, dar privind la ce se întâmplă în jurul nostru cred că ne îndreptăm spre un război civil, care nu o să fie doar în România, a cărui finalitate cred că o să fie în afara victimelor nevinovate pe care o să le facă ambele tabere, o nouă formă de organizare socială care o să fie o combinaţie dintre economia de piaţă şi comunism, cel mai bine fiind descrisă de Robert A. Heinlein în cartea lui urmată de o slabă ecranizare Starship Troopers, roman care în 1959 a fost considerat un fel de revoluţie ce aduce cu fascismul, dar care rezolvă în teorie problemele societăţii.



Cum noi trăim în România asta ar trebui să ne ocupe imediat, conturându-se, zic eu, două tabere, una care zice că este cea care aduce banii de pe urma cărora trăiesc toţi, iar cealaltă este cea despre care prima zice că îi întreţine, dar care a trecut printr-o loviluţie şi ştie ce înseamnă să dispară cel de lângă tine, şi care nu este pregătită să accepte schimbările pe care i le impune o clasă politică coruptă, dar care sunt îmbrăţişate ca salvatoare de prima tabără, chiar dacă acest lucru duce la dispariţia României, şi a poporului român.

Ca număr, tabăra celor în vârstă şi neadaptaţi la capitalismul sălbatic pe care-l trăim este mai mare decât cei tineri care cred că tot ce zboară dinspre vest se mănâncă. Nu numai numărul îi ajută pe cei în vârstă, ci şi faptul că Şi-au trăit traiul şi şi-au mâncat mălaiul!, aşa cum se exprima o tânără revoluţionară întrebându-i pe aceştia de ce mai trăiesc.

E prea mult de explicat, din păcate unora cărora părinţii nu le-au explicat prea multe şi nici pe ei nu i-a dus capul ca să înveţe ceva despre ce înseamnă viaţa, ca să mă apuc eu să le explic respectivilor revoluţionari asemănători cu revoluţionara care a postat pe net marea ei cugetare care a devenit virală printre cei asemenea ei. Nu prea dă dovadă că e citită sau că măcar gândeşte ce spune atunci când o face, dar se pare că asta e calitatea dorită de noii stăpâni ai lumii, pe care tânara generaţie se grăbeşte să-i servească, dar să aibă cât mai mulţi followers(adepţi sau urmăritori) că asta e la modă, care să le spună că e bine!

Dacă le spui că greşesc nu e timp de explicaţii, eşti doar împotriva lor! Noroc că bătrânii sunt mai înţelepţi şi nu se reped să mănânce tot ce zboară, şi nu răspund la fel cum tinerii lor urmaşi o fac. Din păcate şi norocul, şi nici răbdarea nu sunt fără sfârşit! Eu sper ca ziua când acest lucru o să se întâmple să fie cât mai îndepărtată şi beligeranţii să devină destul de înţelepţi ca să stea mai întâi la un pahar de vorbă şi să cadă la pace înainte de a merge la un război din care o să câştige doar cei care ne vor binele nostru pentru ei, oricum mult din el ni l-au luat deja, iar ce a mai rămas sunt mulţi democraţi liberi de inteligenţă care se grăbesc să-l dea celui care-i minte mai frumos!

Mai bine certaţi-vă decât să vă bateţi! Lumea se îndreaptă spre un război civil generalizat în care buncărele o să fie inutile!

Autor: Ionescu Miron

Sursa: Opinia1.ro

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • Moto: „Cine munceste, lumea te vede.” – G. Hagi

    Autorul nu se poate exprima. Fraze de 7 randuri si ganduri fara legatura. Totul este un mix intre limbajul de lemn si exprimarea a la Hagi.

    Am recitit fraza aia de 7 randuri si nici acum n-am inteles “care sunt îmbrăţişate”. La ce se refera acel “care”?