C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Datoriile SUA trimit lumea într-o nouă criză

Datoriile uriaşe îi împing pe americani tot mai aproape de o nouă criză. Temerile legate de acest scenariu au clătinat deja economia mondială. Dacă nu-şi vor rezolva problemele fiscale, SUA vor reintra în recesiune, afectând întreaga lume. Tensiunile politice îi împiedică însă pe americani să ajungă la un acord.

Criza care abia s-a încheiat (cel puţin tehnic) a plecat din Statele Unite ale Americii. Acum, economia americană, cea mai mare din lume, se clatină iar din cauza datoriilor uriaşe (peste 14.000 de miliarde de dolari, adică 91,6% din Produsul Intern Brut). Economiştii spun că, dacă SUA vor intra iar în recesiune, există un pericol real ca întreaga lume să urmeze acelaşi drum, pornind într-un nou ciclu de criză. Spusele lor au fost întărite luni, când pieţele americane, europene şi asiatice au avut de suferit din cauza temerilor legate de economia SUA.

Perspectivă negativă

Problemele americanilor s-au reflectat la nivel mondial, afectând mari puteri precum China, Japonia şi Uniunea Europeană, dar şi ţări emergente precum Turcia, Indonezia, Malaysia, Taiwan sau Filipine. Mai mult, un raport al FMI arată că era supremaţiei SUA va lua sfârşit în 2016, când China va deveni cea mai puternică economie din lume.

Semnalul de alarmă a fost tras chiar de către secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner. La 4 aprilie, el a trimis o scrisoare Congresului în care avertiza că SUA vor fi lovite de o criză mai puternică decât cea din 2008, dacă nu este ridicat plafonul datoriei, iar activitarea guvernului este paralizată. „Consecinţele vor fi catastrofale pentru Statele Unite. Fundamentul întregului sistem financiar global va fi zdruncinat”, declara recent Geithner pentru postul CBS.

Pentru prima dată în ultimii 70 de ani, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a modificat perspectiva ratingului acordat SUA de la „stabilă” la „negativă”. Practic, americanii şi-au păstrat ratingul „AAA” (cel mai bun), însă economiştii agenţiei au anunţat că există una din trei şanse ca, în următorii doi ani, „nota” să fie scăzută din cauza datoriei publice.

Imediat, efectele s-au făcut simţite în SUA, Asia, Europa şi America de Sud. Cursurile de schimb ale unui număr ridicat de monede au fluctuat, iar cele mai mari burse au pierdut câteva procente. Dolarul s-a depreciat cu 0,9% în raport cu yenul (moneda naţională a Japoniei). Monedele ţărilor emergente, ale căror economii depind în mare parte de investiţiile din statele dezvoltate, s-au depreciat.

Ratingul şi perspectiva sunt foarte importante pentru că influenţează dobânda la care se împrumută un stat şi, în lumina deficitului ridicat, SUA depind de finanţare pentru a-şi efectua plăţile. În 1998, când agenţia Moody’s a făcut exact acelaşi lucru cu perspectiva Japoniei (care avea tot rating „AAA”), yenul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. Motivul pentru care agenţia a modificat perspectiva ratingului este acelaşi pentru care economiştii şi chiar Fondul Monetar Internaţional i-au criticat pe guvernanţii americani: lipsa unui plan concret pentru reducerea datoriei şi a deficitului. Mai mult, propunerea de majorare a plafonului datoriei publice (în prezent stabilit la 14.200 de miliarde de dolari) agravează situaţia. În curând, această limită va fi atinsă.

Între ciocan şi nicovală

Pentru a putea continua să-şi facă plăţile, autorităţile vor avea nevoie de ridicarea plafonului. Dacă limita va fi crescută, atunci americanii s-ar îndatora şi mai mult, iar economia ar deveni şi mai instabilă. Dacă ar decide să menţină plafonul (sau chiar să-l diminueze, aşa cum vor republicanii din Congres şi cum recomandă economiştii), atunci autorităţile ar intra în incapacitate de plată. „Acum, când am revenit la creştere, dacă vom continua să cheltuim mai mult decât încasăm, vom deteriora serios economia”, a declarat marţi preşedintele Barack Obama.

Cel mai rău scenariu

Dacă SUA şi-ar pierde ratingul „AAA”, momentul ar putea reprezenta începutul unei noi crize globale, scrie presa internaţională. Ceea ce s-a întâmplat luni, atunci când acest scenariu, care înainte părea imposibil, a devenit plauzibil, s-ar amplifica şi propaga la nivel global. În primul rând, industria auto şi piaţa imobiliară s-ar prăbuşi iar, transmite Reuters. Investitorii ar căuta alternative mai sigure şi ar renunţa la dolar, care s-ar deprecia semnificativ.

Rivalii Statelor Unite au început deja să profite de pe urma problemelor de la Washington. China şi Rusia fac eforturi pentru a-şi promova monedele naţionale, yuanul şi rubla, pe pieţele internaţionale. Asta după ce, în 2010, cele două mari puteri economice au eliminat dolarul din comerţul bilateral, iar toate tranzacţiile au început să se efectueze în monedele lor. În plus, supremaţia dolarului ca rezervă valutară a început să se clatine în ultimul an.

Aurul profită de speculaţii

Temerile legate de viitorul economiei americane i-au făcut pe investitori să caute alternative cât mai sigure. Preţul aurului a doborât un nou record istoric, urcând pentru prima dată la peste 1.500 de dolari pe uncie din această cauză.

Intervenţii pentru rating

Administraţia Obama ştia de faptul că economiştii agenţiei S&P intenţionează să modifice perspectiva ratingului acordat SUA şi au purtat discuţii secrete cu aceştia, cerându-le să nu facă acest lucru, potrivit publicaţiei americane „The Washington Post”. Oficiali ai Trezoreriei le-ar fi spus specialiştilor că subestimează capacitatea politicienilor americani de a ajunge la un compromis privind reducerea deficitului.  Potrivit acestora, nivelul datoriei nu este îngrijorător, iar Administraţia are un plan viabil de reducere a deficitului.

91,6% din PIB este datoria publică a Statelor Unite ale Americii, adică 14 mii de miliarde de dolari.

Datoria maximă, atinsă în mai

Hu Jintao, preşedintele Chinei, şi Barack Obama, preşedintele SUA  Foto: Photoland / Corbis images

Meciul dintre Casa Albă şi republicani privind bugetul pe 2011 s-a încheiat săptămâna trecută cu o remiză. Temporară. Acordul de ultim moment din Congres prin care a fost evitată blocarea activităţii guvernului este valabil până la sfârşitul anului fiscal, la 30 septembrie. Mulţi republicani s-au simţit însă trădaţi de înţelegerea făcută cu democraţii (care s-au angajat să reducă cu 38 de miliarde de dolari cheltuielile bugetare până la încheierea anului fiscal) şi aşteaptă cu interes următoarea dispută: cea asupra limitei datoriei publice, o altă chestiune ce riscă blocarea executivului.

Economiştii prevăd o atingere a limitei maxime a datoriei publice – în valoare de 14,294 trilioane de dolari – pe la mijlocul lunii mai. În general, problema se rezolvă destul de simplu. La cererea Trezoreriei, Congresul aprobă creşterea plafonului. Există însă un precedent. În 1995, în timpul Administraţiei Clinton, activitatea guvernului a fost blocată mai bine de o lună, deoarece republicanii, care controlau Camera Reprezentanţilor, s-au opus majorării limitei. Scenariul riscă să se repete acum, ingredientele fiind aceleaşi: administraţie democrată, republicanii majoritari în Camera Inferioară.

Era SUA apune în 2016

Statele Unite ale Americii îşi vor pierde statutul de cea mai mare putere economică din lume mult mai repede decât se aştepta cineva. Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional, China va ocupa acest loc începând din anul 2016, iar era americanilor va apune. În timp ce SUA se confruntă cu tot mai multe probleme de natură fiscală, creşterea economică a Chinei nu dă semne de încetinire. În vara anului trecut, ţara comunistă a depăşit Japonia, devenind a doua putere economică din lume. Este pentru prima dată când FMI, instituţie cu sediul la Washington, stabileşte un termen pentru această schimbare. În plus, data este mult mai apropiată decât credeau economiştii şi analiştii, care anunţau că acest fenomen nu va avea loc înainte de 2025 – 2030.

Precedentul din mandatul Clinton

Din cauza neînţelegerilor cu preşedintele Bill Clinton pe tema fondurilor alocate sănătăţii, educaţiei şi mediului, Newt Gingrich, liderul republican al Camerei Reprezentaţilor, a refuzat ridicarea limitei datoriei publice. Urmarea: între 14 şi 19 noiembrie 1995 şi între 16 decembrie 1995 şi 6 ianuarie 1996 guvernul nu s-a mai putut împrumuta şi a suspendat anumite plăţi şi servicii. Peste 20% din contractele guvernamentale – 3,7 miliarde de dolari – au fost afectate, zilnic zeci de mii de cereri pentru paşapoarte şi vize nu au putut fi procesate, ceea ce s-a tradus prin milioane de dolari pierderi pentru turismul american şi pentru companiile aeriene. Au fost afectate serviciile medicale pentru veterani, numeroase parcuri naţionale au fost închise temporar, pierzând şapte milioane de vizitatori, mai multe centre de cercetare şi-au suspendat activitatea etc.

Analiştii apreciază că refuzul republicanilor nu are la bază dorinţa lor de a reduce datoria publică, ci apropierea alegerilor prezidenţiale. Concluzia lor are susţinere în faptul că sub toţi preşedinţii republicani, cu excepţia lui Richard Nixon, datoria publică a crescut. În schimb, toţi preşedinţii democraţi au reuşit să reducă datoria. De altfel, 40% din actuala datorie este un rezultat al politicilor aplicate de George W. Bush.

De unde vine plafonarea datoriei publice

Congresul american a aprobat în 1917 Second Liberty Bond Act privind emiterea de obligaţiuni de război pentru a putea finanţa participarea SUA la prima conflagraţie mondială. Limitarea datoriei publice avea ca scop simplificarea activităţii Trezoreriei. Aceasta nu mai avea nevoie de aprobarea Congresului pentru orice împrumut, atât timp cât nu atingea limita. În 1939, Legislativul a aprobat o creştere a plafonului. De atunci şi până acum, limita datoriei publice a fost ridicată de 100 de ori, ultima dată în februarie 2010.

“Dacă vom continua să cheltuim mai mult decât încasăm, vom deteriora serios economia.”

Barack Obama

preşedintele SUA

Lista creditorilor Statelor Unite

1. China – 1.154,1 miliarde de dolari

2. Japonia – 890,3 miliarde de dolari

3. Marea Britanie – 295,5 miliarde de dolari

4. Brazilia – 194,3 miliarde de dolari

5. Taiwan – 155,9 miliarde de dolari

6. Rusia – 130,5 miliarde de dolari

7. Hong-Kong – 124,6 miliarde de dolari

8. Elveţia – 110,4 miliarde de dolari

9. Canada – 92,9 miliarde de dolari

10. Luxemburg – 81 miliarde de dolari

Autor: Elena Dumitru, Cătălina Mihai

sursa: adevarul.ro

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss