De cand au inmugurit si la noi florile de gheata ale crizei mondiale romanul invata ca si preceptele economiei de piata se pot schimba. Experimente pe viu se fac de cand lumea. Oamenii invata permanent din greseli. Pe pielea lor. Pe pielea altora.
Particularitatea este ca la noi preceptele se schimba mai des decat anotimpurile, iar cei care patimesc sunt mereu aceiasi. Pe masura ce trece timpul doar cei de la capetele de varsta ale contingentului se schimba. Au fost si exceptii.
Au fost denumiti generic capsunari si de acolo de unde sunt raspanditi prin Europa spera ca suflul crizei sa nu-i arunce inapoi in masa amorfa de supravietuitori esuati pe malurile Dambovitei. Mai sunt si cei care au reusit sa se puna la adapost aici si azi o duc bine merci, dar pe acestia ii desfid pentru ca toata agoniseala lor este 90% manipulare si 10% escrocare.
Si iata cum vine criza si aflam ca ne-am inselat. Economia de piata nu s-a creat pe credit. Am aflat ca ne-am expus exagerat cand am dat curs invitatiei bancilor de a lua imprumut doar cu buletinul. De parca am incalcat vreo lege divina.
De cand cu criza asta tot aud acelasi refren in variante usor diferite: economia a crescut pe credit; consumul a crescut pe credit; investitiile au crescut pe credit luat din banii vest-europenilor. Ni s-a reptat pana la indoctrinare ca bancile straine au strans economiile europenilor si le-au plasat la dobanzi mult mai mari romanilor “infometati”.
Asa am invatat ca cetateanull de rand este vinovat a fi dat deficitul de cont curent peste cap.
Preferand marfurile de import produselor autohtone, a mentinut inflatia ridicata. La aceasta a contribuit si accesul facil la finantare care a stimulat consumul. Tot ce e mai nesanatos in performanta economica de dupa 2005se datoreaza hulpavului si nesocotitului roman!
Dispus sa doarma sub cerul liber o viata doar sa aiba ocazia sa se plimbe cu masina proprie. Sau sa isi puna berea in frigiderul clasa A din reclama la televizorul pe care si l-a luat in rate; altfel nu isi mai realiza nici la pensie visul din copilarie de a vedea Sclava Izaura color.
Vin astazi oficialii si spun cum sta treaba cu criza asta. “Fratilor, v-ati aruncat la credite si ati dat peste cap parametrii macroeconomici”.
Adica nu cei care au condus tara asta stramb incurajand evaziunea si raptul sunt de vina pentru ca in tara asta cei mai multi au trait intr-o realitate virtuala. Tanjind dupa confortul occidental, in absenta unor venituri salariale consistente, acesti “nesocotiti” au inlocuit economisirea cu creditul.
Cei care au considerat ca 15 ani de asteptare sunt suficienti si care s-au grabit sa isi innoiasca stilul de viata din bani de imprumut si nu din banii pusi de-o parte din salariu. De parca nu se puteau multumi cu admiratul ofertelor din vitrine!
Sau macar sa se fi limitat la mandria de a lucra intr-o institutie in care sefii isi pot permite orice fantezie din salariu. Iata cum a devenit consumul pe credit proscrisul economiei de piata romanesti.
Pentru ca romanul de rand nu intelege ca regula este valabila doar pentru cei care trebuie sa isi ia un aspirator, nu si pentru cei care isi cumpara avion. Iar romanul mai face si alte greseli… De exemplu fumeaza. Nu tot romanul.
Dar in proportie suficient de mare pentru ca statistica sa prinda in cosul de consum in pondere egala tutunul si acoolul cu cheltuielile pentru paine. Si pentru ca nimeni nu se incumeta sa conteste componenta cosului de consum insusi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu se arata dezamagit de influenta nefasta a tigarilor asura indicelui preturilor.
Toxicitatea fumatului asupra inflatiei se manifesta si urmare a graficului de majorare a accizelor si actualizarii cursului de schimb. Iata cum fumatorii fac din inflatie o tinta miscatoare impiedicand Banca Nationala sa nimereasca pentru a …oara, starnind furia Guvernatorului.
E drept ca asa cum ii sta bine unui oficial al unei Banci Centrale, domnul Isarescu nu a pronuntat cuvantul fumatori si a pus neimplinirile pe seama tigarilor.
Dar e ca si cum pentru toate victimele din accidentele auto nu ar fi invinovatiti soferii, ci autovehiculele… Mai deunazi cineva important punea pe seama pensionarilor consumul mare de medicamente. O cerere mare sustinuta si de subventii se traduce prin preturi mari.
Ponderea insemnata in cosul de consum a medicamentelor induce o sursa de presiune si impredictibilitate pe indicele de preturi. Asa se face ca Ministerul Sanatatii cauta de fiecare data sa suprapuna decizia recalcularii preturilor cu trendul de apreciere a leului.
Si uneori reuseste. Asa cum se intampla in acest inceput de an. Altfel, si consumul incontrolabil de medicamente al unei populatii imbatranite ar fi fost invocat fara ocolisuri drept cauza a molipsirii inflatiei. Romanul este prea vorbaret. Platim fara discernamant facturile la telefonul mobil.
Cum am vrea sa scada inflatia cand incingem circuitele telefoanelor mobile de parca am vrea sa ne incalzim cu ele, nu sa comunicam. Cel putin asa lasa sa se inteleaga cei care cauta justificari pentru inflatia ridicata. Nu mai insist sa demontez acest rationament.
Daca ne-am reintoarce in evul mediu ar fi mai bine. Ne-am deplasa fara sa consumam carburanti, am manca fara sa folosim gaze, soarele ne-ar da lumina, luciul de apa ne-ar fi oglinda de barbierit iar cerul, televizorul care ne anunta starea vremii. Am fi mai sanatosi si, ce-i mai important, ne-ar durea in opinci de inflatie.
George Vulcanescu
sursa: bloombiz.ro
Adauga comentariu