Procurorul Cristian Ban, vicepresedinte al CSM in 2017, a colaborat oficial pe dosare cu SRI si DIPI pe cand era seful Parchetului Curtii de Apel Bucuresti. Potrivit art. 7 din Legea 303/2004 colaborarea magistratilor cu serviciile este interzisa, sub sanctiunea incetarii functiei. Ban s-a deconspirat in Analizele activitatii PCA Bucuresti pe 2014-2015: “Colaborarea cu SRI si DIPI a fost foarte buna… simtindu-se nevoia diversificarii colaborarii” (Documente)
Lumeajustitiei.ro prezinta dovezi naucitoare ale colaborarii oficiale a procurorului Cristian Ban (foto 1 si 2) membru al CSM(fost vicepresedinte al CSM in anul 2017), cu agentii SRI si DIPI, in perioada 2014 – 2015, pe cand detinea functia de procuror general al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti. Procurorul Cristian Ban este un apropiat al sefei DNA Laura Codruta Kovesi, fiind fost coleg cu aceasta la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu.
Ban a urmat respectiva facultate de Drept in perioada 1994 – 1998, iar Laura Kovesi (Lascu pe atunci) in perioada 1996 – 1997 a efectuat studii aprofundate in specializarea “drept judiciar”. Si Kovesi, si Ban au fost procurori in Sibiu. Cristian Ban e vazut de multi ca un “catelus” al lui Kovesi. In orice caz, in calitate de membru al Sectiei de procurori a CSM, Ban este cel mai inversunat aparator al lui Kovesi si al intereselor acesteia, precum si ale procurorului general August Lazar (si acesta provenit din zona Sibiului). Ban are si dosare penale in lucru la DNA, ceea ce nu l-a convins pana acum sa se abtina sa voteze in toate situatiile in favoarea DNA si a Laurei Kovesi, mai cu seama in actiunile ei disciplinare, care sunt una dupa alta spalate.
Cristian Ban s-a deconspirat singur ca a colaborat cu SRI si DIPI in dosarele penale ale PCA Bucuresti
Prin prezentul articol de presa, Lumeajustitiei.ro solicita CSM sa declanseze procedura de verificare in cazul procurorului Cristian Ban a declaratiei prevazute de art. 7 din Legea 303/2004 potrivit caruia:
“(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).
(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.”
Documente oficiale uitate din greseala pe siteul Ministerului Public, la sectiunea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti – respectiv Analizele activitatii respectivei unitati de parchet pe anii 2014 si 2015, pe cand aceasta era condusa de Cristian Ban in calitate de procuror general – releva faptul ca Ban a recunoscut sub semnatura proprie ca a colaborat oficial cu SRI si DIPI (serviciul de informatii al Internelor) pe dosarele de evaziune fiscala si de alta natura.
Potrivit propriei recunoasteri si in raport de dispozitiile art. 7 din Legea 303/2004, consideram ca Cristian Ban trebuie eliberat din functia de procuror si cercetat pentru fals in declaratii, intrucat suntem convinsi ca in declaratia anuala prevazuta de art. 7, pct. (2) din Legea 303/2004 a declarat ca nu este informator sau colaborator al serviciilor de informatii.
Iata marturisirile scrise benevol, negru pe alb, de procurorul Cristian Ban in “Analiza activitatii desfasurate de PCA Bucuresti si parchetele din subordine in anul 2014” nr. 130/I-4/2015, document ce contine 63 de pagini, semnat de Ban in calitate de procuror general. Astfel, la paginile 4-5 din document se arata:
“Colaborarea cu SRI si DIPI a fost una foarte buna la nivelul marii majoritati a unitatilor de parchet, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti simtindu-se nevoia diversificarii colaborarii in scopul sesizarii si documentarii mai multor fapte din cele analizate. O masura binevenita in scopul stimularii activitatii ar fi aceea a alocarii unui anumit procent din sumele recuperate din astfel de infractiuni catre parchetul care a emis rechizitoriul sau catre Ministerul Public.” – (vezi facsimil 1)
Un alt document oficial, de 67 pagini, semnat de Cristian Ban este “Analiza activitatii desfasurate de PCA Bucuresti si parchetele din subordine in anul 2015” nr. 134/I-4/2016. Astfel, la pagina 3 din document se arata:
“Prejudiciile recuperate efectiv la bugetul de stat din aceste cauze au fost de 27.829.105 lei (6.148.000 euro) si s-au instituit masuri asiguratorii pana la concurenta valorii de 144.615.114 lei (32.000.000 euro). La aceste date se adauga si rechizitoriile emise de catre parchetele de pe langa tribunalele din subordine precum si prejudicii recuperate sau indisponibilizate de aceste unitati. Cumulat Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si unitatile din subordine au emis un numar de 215 rechizitorii, prejudiciul total recuperat la bugetul de stat fiind de 84.623.542 euro.
Comparativ cu celelalte parchete de nivelul curtilor de apel din tara se constata ca Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu unitatile subordonate a recuperat peste 65% din totalul prejudiciilor recuperate la nivel national. La obtinerea acestor rezultate un rol important l-au avut si unitatile de politie economica de la nivelul IGPR, DGPMB si sectoarelor din capitala, structurile DIPI si SRI si nu in ultimul rand specialistii antifrauda din cadrul ANAF detasati la parchete.” – (vezi facsimil 2)
(va urma)
* Cititi aici Analiza activitatii PCA Bucuresti pe anul 2014 (vezi pag. 4-5)
* Cititi aici Analiza activitatii PCA Bucuresti pe anul 2015 (vezi pag.3)
Sursa: Lumea Justitiei
Adica: institutiile abilitate ale statului inchid ochii la maniera in care se produc PREJUDICIILE, pe de o parte, iar pe de alta parte, ca sa-si justifice ratiunea pt care isi primesc salariile, bonusurile, foloasele necuvenite, colaboreaza intre ele de ochii lumii ca sa arate ca RECUPEREAZA. Se acopera unele pe altele prin COMISII, AVIZE favorabile, negative, dupa cum bate vantul, cer interesele de grup, si ne mai miram de ce suntem batuti de soarta, loviti de fenomene meteo extreme, taNpizati, atacati psihotronic. Trist e ca se extinde reteaua bolnavilor candidati la cancerul malign cerebral, din pacate. Selectia artificiala. Hibrida lucratura, coane Fanica!
Cu permisiunea dumneavoastra …”Cristiiiiiiiii, ba Cristiiiiiii…”