Nota de plată pentru bâlbele şi planurile ineficiente ale liderilor europeni în faţa crizei ajunge la scadenţă. Nouă state din zona euro au fost retrogradate de agenţia S&P.
Lipsa unui plan rapid şi coordonat pentru combaterea crizei datoriilor de stat începe să lase urme tot mai adânci în economia europeană. Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a revizuit în scădere ratingurile acordate pentru nouă state din Uniunea Europeană, motivând decizia prin lipsa de încredere faţă de strategia liderilor comunitari de a limita efectele crizei.
Astfel, ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului au fost revizuite în scădere cu câte două trepte, iar cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei, cu câte o treaptă. Impactul este cu atât mai dur cu cât loveşte în „inima” zonei euro: Franţa şi Austria, două dintre statele cu rating „AAA” (cel mai bun posibil), şi-au pierdut nota maximă. Astfel, în zona euro au rămas doar patru astfel de state (Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda) care încă sunt considerate ca având grad de risc zero.
Nemţii sunt singurii care scapă
Totodată, calificativele Olandei, Luxemburgului şi Finlandei au fost puse sub supraveghere cu perspectivă „negativă”. Singura ţară care nu a fost afectată în niciun fel de retrogradările S&P este Germania, al cărei rating a fost confirmat, cu perspectivă „stabilă”.
Practic, ratingul suveran este o „notă” care reflectă încrederea faţă de abilitatea statului respectiv de a-şi achita datoriile la timp şi de a-şi efectua fără probleme serviciul datoriei. Scăderea ratingului duce la creşterea gradului de risc asociat respectivei ţări şi, automat, la majorarea dobânzilor pe care ţara trebuie să le plătească pentru a se împrumuta din pieţe. Având în vedere că toate aceste state rulează deficite bugetare, ele depind de finanţarea din pieţe pentru a-şi efectua plăţile.
Riscurile cresc
Analiştii agenţiei şi-au motivat decizia prin faptul că răspunsul politicienilor în faţa crizei datoriilor de stat a fost inadecvat şi, mai mult, planul necorespunzător contribuie la creşterea gradului de risc pe viitor. Decizia este una istorică: ratingul Franţei a fost scăzut pentru prima dată. Diferenţa dintre gradul de competitivitate de la o ţară la alta, care se reflectă dezechilibrele bugetare uriaşe ale statelor, este una dintre principalele probleme semnalate de analiştii S&P.
Însă eşecul politicienilor de a identifica adevăratele provocări la nivelul blocului comunitar este cel care a atras retrogradarea, a precizat Moritz Kramer, şeful diviziei S&P pentru ratinguri suverane europene. „Diagnosticul corect ar trebui să pună mai mult accent pe dezechilibrele din ce în ce mai mari din zona euro”, a explicat acesta, citat de „The Wall Street Journal”.
Kramer a amintit eşecul summitului extraordinar din decembrie, care ar fi trebuit să se încheie cu adoptarea unor reguli fiscale mai stricte pentru evitarea deficitelor excesive, însă „nu a reuşit să identifice riscurile” în avans.
„Decizia este aberantă”
Reacţiile oficialilor europeni nu au întârziat să apară. Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, a declarat că regretă „decizia aberantă a Standard & Poor’s”, venită „în momentul în care statele europene acţionează hotărât pe toate fronturile cu scopul de a răspunde crizei”.
Retrogradarea nu i-a surprins pe nemţi. Atât Angela Merkel, cancelarul Germaniei, cât şi Wolfgang Schauble, ministrul de Finanţe de la Berlin, au declarat că se aşteptau la scăderea ratingurilor.
Decizia subliniază nevoia ca Europa să acţioneze rapid în ceea ce priveşte înăsprirea regulilor fiscale şi să pună cât mai curând în funcţiune încă un fond european de urgenţă, a declarat Angela Merkel, cancelarul german, reluând propunerile asupra cărora Germania a insistat la summitul de la 9 decembrie. „Suntem provocaţi acum să implementăm coeziunea fiscală chiar mai repede, iar asta cât mai hotărât, nu cu blândeţe”, a spus Merkel.
Fără alte măsuri de austeritate
După ce preşedintele Nicolas Sarkozy a transformat menţinerea ratingului „AAA” într-un obiectiv politic, investind resurse considerabile şi legându-şi credibilitatea politică de acesta, francezii au încercat să reducă impactul deciziei. Premierul Francois Fillon a declarat sâmbătă că tăierea ratingului nu trebuie „dramatizată”, însă nici subestimată.
„Franţa este o ţară sigură, în care investitorii au încredere şi pot avea încredere. Agenţiile de evaluare sunt barometre utile, dar nu ele fac politica Franţei”, a declarat acesta. Francois Baroin, ministrul de Finanţe, a anunţat că Guvernul nu va lua noi măsuri de austeritate pentru a-şi recâştiga ratingul.
„Nu va exista un nou plan de austeritate, pentru că aceasta nu este o problemă care să ţină de rigoarea bugetară”, a precizat acesta.
Similar, şi austriecii au încercat să minimizeze impactul veştii. „Toată Europa a fost afectată, aşa că emisiunile noastre de obligaţiuni de stat ar trebui să fie bine primite”, a explicat Maria Fekter, ministrul de Finanţe de la Viena.
“Suntem provocaţi acum să implementăm coeziunea fiscală chiar mai repede, iar asta cât mai hotărât, nu cu blândeţe. ”
Angela Merkel cancelarul Germaniei
9 state europene au fost retrogradate de analiştii S&P pentru răspunsul „inadecvat” al politicienilor în faţa crizei.
Zidul de protecţie s-a dărâmat
Decizia celor de la S&P zguduie din temelii chiar structura pe care liderii UE sperau să construiască noua economie europeană, care să iasă din criză mai puternică şi mai performantă. În ciuda planurilor mari, un singur mecanism de protecţie împotriva răspândirii crizei euro a fost finalizat de liderii europeni: Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – EFSF. Acum, acesta este pus în pericol de retrogradarea statelor din zona euro. Fondul a fost înfiinţat pentru a ajuta statele cu probleme să se finanţeze.
EFSF emite obligaţiuni, care sunt garantate în diferite proporţii de statele din zona euro, iar banii obţinuţi în acest fel sunt folosiţi pentru a împrumuta ţările vulnerabile. Prin urmare, EFSF depinde la fel de mult de ratingul pe care îl are. Deocamdată, „nota” fondului rămâne perfectă – „AAA”.
Însă aceasta este legată de ratingurile principalilor săi contributori. Franţa este al doilea contributor în cadrul EFSF (după Germania), cu o pondere de 20,3%. Fără să mai luăm în calcul retrogradarea Austriei, era de ajuns ca Franţa să-şi piardă ratingul „AAA” pentru ca fondul să şi-l piardă pe al său. Deocamdată, agenţiile de rating nu au anunţat nimic în legătură cu ratingul fondului, însă acesta este în pericol.
Dacă EFSF nu se mai poate împrumuta ieftin, atunci întregul mecanism de salvare – şi ultima plasă de siguranţă – a zonei euro se prăbuşeşte. Practic, una ca aceasta înseamnă că liderii europeni nu mai au nicio pârghie pe termen scurt în faţa extinderii crizei. Fondul de urgenţă pentru asta a fost creat – să intervină atunci când un stat nu se mai poate împrumuta la cote sustenabile de pe pieţele internaţionale şi, în acest fel, să oprească extinderea crizei de la un stat la altul.
Miliarde de euro în plus la dobânzi
Marele pericol este reprezentat însă de faptul că fondurile de investiţii reglementate – precum cele de pensii sau ale companiilor de asigurări – pot deţine numai obligaţiuni cu rating „AAA”, aşa că sunt forţate să vândă obligaţiunile care pierd acest calificativ. Retrogradarea de la un rating „AAA” la unul „AA” majorează, în general, dobânzile cu 0,5%. Pentru Franţa, care are o datorie publică situată la 87% din PIB, o astfel de mişcare îi poate costa pe contribuabili încă 12,8 miliarde de dolari pe an.
Oficialii din zona euro sunt însă hotărâţi să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru a păstra ratingul „AAA” al fondului de urgenţă. „Ţările care oferă garanţii pentru EFSF îşi afirmă hotărârea de a explora opţiunile în vederea menţinerii calificativului «AAA» al EFSF”, a declarat Jean-Claude Junker, ministrul de Finanţe al Luxemburgului şi liderul grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro.
Cum vor face acest lucru rămâne însă incert. În timp ce Austria şi Germania regretă amânările şi apariţia tardivă a deciziilor, Franţa nu intenţionează să aplice alte măsuri de austeritate, singurele care pot recâştiga încrederea agenţiilor şi, automat, a pieţelor.
S&P nu vrea alte măsuri de stimulare fiscală din partea statelor cu cele mai mari datorii, explicând că acestea nu au spaţiul şi nici credibilitatea necesare pentru a încerca să-şi rezolve problemele prin majorarea cheltuielilor bugetare, a subliniat Moritz Kramer, şeful diviziei S&P pentru ratinguri suverane europene. Fondul de urgenţă al UE are în prezent o capacitate de 440 de miliarde de euro, însă din acestea mai sunt disponibile mai puţin de 100 de miliarde de euro.
Există viaţă şi după retrogradare
Agenţia S&P a făcut în august 2011 un pas care i-a şocat pe mulţi: a scăzut ratingul „AAA” al SUA pentru prima dată în istorie. În contextul unei datorii publice situate, în prezent, la aproximativ 15.000 de miliarde de dolari, decizia i-a lovit puternic pe americani, însă, în contextul problemelor din Europa, aceştia continuă să se împrumute la dobânzi scăzute.
Cum este afectată România
Cu toate că nu este afectată direct de retrogradări, România va resimţi şi ea efectele revizuirilor de rating din zona euro. Întreaga regiune este privită acum cu mai multă neîncredere de investitori, iar dificultăţile de finanţare ale acestor state şi ale companiilor de aici îşi vor pune amprenta şi asupra economiei româneşti. Scăderea ratingului suveran atrage după sine şi reducerea ratingurilor pentru companiile şi băncile din respectivele state. Astfel, băncile se vor împrumuta tot mai greu şi, prin urmare, vor acorda la rândul lor mai greu credite în alte regiuni, inclusiv în România. Reticenţa instituţiilor de creditare de a acorda împrumuturi este reflectată şi de sumele uriaşe pe care acestea preferă să le depoziteze la Banca Centrală Europeană.
sursA: adevarul.ro
Adauga comentariu