A fost, duminică seară, o splendidă demonstrație în Piața Victoriei. Ușor resuscitat, Klausmaidanul ne-a prezentat un tricolor. Arăta cu adevărat frumos. Un protest care te face mândru de țara ta. Replica am văzut-o câteva ore mai târziu. Pe internet a fost postat același tricolor, alcătuit din zeci de mii de oameni, cu procentele înscrise pe culori. Evident, roșul era predominant. Și era adăugat textul: “Iti mulțumim Felix, dar nu era nevoie. Acest rezultat îl știam din decembrie”. Și iată cum, cel puțin la capitolul eleganță, România trece examenul de civilizație. Dar ce aflăm, acum, despre Klausmaidan?
Plutea în aer o cercetare serioasă de piață. Și, iată, a sostit. Tot duminică. Este asumată de Centrul de Studii în Idei Politice. Și, pentru prima dată, observ că este consemnat nominal și echipă care a lucrat. Și care își asumă rezultatele. De fapt, în ciuda unor scenarii sau a unor bănuieli, toți eram interesați să îi cunoaștem mai bine pe românii care sunt autorii și eroii demonstrației maraton din Piața Victoriei. Pe care eu am denumit-o, deloc întâmplător, Klausmaidan. Din această perspectivă, o cercetare sociologică era extrem de utilă. Și a venit.
Cei mai mulți dintre demonstranții Klausmaidanului sunt – mărturisesc că mă așteptăm – persoane care se autodefinesc a fi de dreapta. Oameni, în general tineri, care nu votează cu PSD. Este un element important. În anumite împrejurări care s-ar putea să survină, este chiar un element cheie. În al doilea rând, mulți dintre ei, de fapt cei mai mulți, au votat în decembrie. Nu avem, prin urmare, de-a face cu cetățeni care disprețuiesc clasa politică și care contestă, în special dintr-o asemenea poziție, actuala guvernare. Au votat și au votat cu dreapta. Și, din nou interesant, mulți dintre ei recunosc că sunt frustrați. De ce? Pentru că au pierdut alegerile.
În mod normal, ar trebui să mă regăsesc printre ei. Nu am votat niciodată cu stânga. Și cu atât mai mult nu aș fi putut vota PSD. Chiar dacă PNL m-a dezamăgit profund. Am preferat să votez cu Alianța Noastră România. Partid naționalist. De dreapta. Care nici măcar nu a intrat în Parlament. Ar trebui să fiu frustrat. Și să mă manifest ca atare.
Klausmaidanul este, conform acestei cercetări de piață, dar și a constatărilor pe care le facem zi de zi, mai degrabă o mișcare politică, decât o mișcare civică. Este o mișcare politică acoperită de un design civic. În piață, într-o proporție covârșitoare, sunt oameni de dreapta. Care au votat cu dreapta. Și care au pierdut, recent, alegerile. În piață, sunt cei mai importanți dintre activiștii cunoscuți ai partidelor din opoziție. În piață, printre manifestanți, s-a aflat și Klaus Iohannis. Care își dorește, la putere, partidul lui. De dreapta. Și ce-i cu asta?
Chiar dacă această demonstrație maraton de mare anvergură și care beneficiază de o imaginație debordantă și de o imagine pe măsură este neautorizată și chiar dacă ea este inițiată și organizată de partidele politice din opoziție, eu unul nu mi-aș permite să fac afirmația că avem de-a face, în Klausmaidan, cu un protest ilegitim. Totul este legitim, în afara de vulgaritate și violență, atunci când vorbim despre dreptul cetățeanului român de a se exprima. Inclusiv sau, în acest caz, în primul rând politic. Dar dacă acest protest maraton, pe care nu întâmplător l-am denumit Klausmaidan, este legitim, atunci ce este ilegitim? De unde până unde nervozitatea și neliniștea PSD și a susținătorilor acestuia?
Noi asistăm, de fapt, dacă suntem foarte atenți, la un transfer de legitimitate dinspre Klausmaidan către o instituție de forță a statului. Către DNA. În prezent, DNA face două lucruri care merită observate. În primul rând, fapt fără precedent, îi cercetează pe toți membrii Executivului implicați în elaborarea unui act normativ cu carcter penal. Pentru o presupusă favorizare a infractorului. Și asta se întâmplă în ciuda faptului că, în conformitate cu Constituția și cu toate principiile democratice, politica penală este apanajul exclusiv al Parlamentului, care poate fi delegat Guvernului. Doamna Kovesi s-a scăpat puțin atunci când a recunoscut, într-un interviu, care este motivul pentru care a declanșat această anchetă fără precedent. Instituția pe care o conduce ar fi fost deranjată de tentativa Guvernului de a modifica legislația penală. Și, în acest sens, al doilea lucru pe care trebuie să îl observăm este că același procuror-șef DNA, adică tot Laura Codruța Kovesi, este, de mai multă vreme, lansată într-o campanie fără precedent de mediatizare care se desfășoară atât în presa internă, cât și în presa externă.
E ca și când doamna Kovesi se pregătește de alegeri. Peste capul Constituției, în conformitate cu care procesul electoral s-a consumat la sfârșitul anului trecut. Și ca și când DNA ar fi nu o instituție de forță a statului, ci pur și simplu un partid politic. Dar nici ancheta DNA desfășurată la Guvern și care ar drept scop decapitarea Executivului prin eliminarea din joc a prim-ministrului și nici teribila campania PR a aceluiași DNA nu sunt legitime. Ele trebuiesc cumva legitimate. Pentru ca, atunci când președintele Klaus Iohannis îl va suspenda pe prim-ministru în urmă anchetei DNA și va declanșa o criză guvernamentală, această operațiune să fie, la rândul ei, legitimată.
Acesta este adevăratul obiectiv al Klausmaidanului. Nu să se legitimeze pe sine, ci să legitimeze o instituție care se implică masiv în procesul electoral, fără a avea acest drept sub aspect constituțional.
Și atunci nu trebuie precupețit niciun efort. Iată de ce, în Klausmaidan, acționează, la vedere, o personalitate de prim rang în materie de PR. Felix Tătaru, care a lucrat aproape un deceniu cu Traian Băsescu, după care a fost transferat la Klaus Iohannis. În Klausmaidan, acționează cu aceeași eficiență, dar discret și PR-ul SRI. Cum s-ar spune, Anaconda. Dar și PR-ul DNA. Și totul, pentru a legitima altceva decât demonstrația unor români.
Autor: Sorin Roșca Stănescu
Sursa: Stiri pe surse
Adauga comentariu