Analize și opinii

Trăim vremuri în care adevărul este urât.

N-am postat niciodată ceva informându-mă dintr-o sursă media din Rusia. Nici nu le cunosc. Doar din surse occidentale independente. E subînțeles că sursele rusești sunt subiective. Sunt dobitoc?
În Occident însă, deși statele occidentale „democrate” au blocat pe canalele oficiale orice informație care vine dinspre media ruse – dovadă de democrație autentică, nu te joci cu Occidentul deontolog -, există surse private – jurnale online, site-uri, bloguri – prin care analiști americani, englezi, francezi, germani, italieni consacrați eludează cenzura stalinistă a „democraților occidentali” și se exprimă liber, devoalând mizeria clasei politice occidentale. Și sunt ostracizate.
Lucrez deci cu materialul clientului. Evident că vin dobitokenii care nu-i cunosc pe respectivii, cine sunt, ce-au mai scris și înainte, să spună că ăia, măcar că sunt somități, sunt putiniști. La fel ca și tine, fiindcă ai tupeul, nesimțirea să contrazici propaganda oficială a neonaziștilor globaliști occidentali. Cum îți permiți? Ba unul mi-a zis că sunt și trădător național. De când a devenit adevărul antinațional?
Trăim vremuri în care adevărul este urât. Puțini mai vor să cunoască, să accepte adevărul. Fraierii cred că se poate clădi ceva durabil pe minciună. Niciodată. Orice proiect bazat pe minciună, manipulare, duplicitate se va prăbuși. Mai devreme sau mai târziu.
Cei care refuză să accepte adevărul, chiar dacă este potrivnic propriilor dorințe, aspirații, așteptări, vor avea marea deziluzie într-o zi să constate că au fost niște biete victime. Adică proști. Numai că va fi prea târziu. Au pus umărul la promovarea unei cauze strâmbe. Volens nolens.

Autor: David Angelo