TICALOSI si ticalosi

Băsescu, măcar, era un ticălos cu vocație. El nu doar duhnea a catran, el era jupânul catranului. Pe când epigonii lui de azi…



O priveam ieri pe doamna Gorghiu, în emisiunea lui Radu Tudor, comentând „rechizitoriul” lui Tudorel Toader la adresa lui Augustin Lazăr și răspunsul întârziat, deși, totuși, pripit, al acestuia la acuzațiile ce-i fuseseră aduse. Te-ai fi așteptat ca doamna Gorghiu, proaspăt mămică, deci atinsă cumva recent de aripa inocenței ce însoțește astfel de evenimente, să fie măcar rezonabilă dacă nu obiectivă. Să dea dovadă măcar de decență argumentativă dacă nu de respectul juridic (domnia sa având formație juridică) cuvenit evidențelor.

Nimic din toate acestea. Doamna Gorghiu interpreta, lamentabil, un rol scris de alții. Era pe o scenă, într-un monolog citit de pe telefon, privea printr-o fereastră abstractă o lume doar de ea văzută și comenta graseiat și delirant ceva ce nu avea nicio legătură cu realitatea la care erau conectați spectatorii. Asistam la manifestarea unui daltonism ideatic care genera în jur o jenă compătimitoare. Pentru doamna Gorghiu, după toate grozăviile  aflate în acea după amiază memorabilă de la Tudorel Toader și după răspunsul scâncit în limbă de lemn de Augustin Lazăr, binele și răul își schimbaseră între ele definițiile. Tudorel Toader era mincinosul, impostorul, manipulatorul, politrucul, în vreme de Augustin Lazăr reprezenta victima competentă, monumentul de corectitudine atacat mișelește pe la spate, stâlpul justiției independente subminat la temelie de cârtițe în slujba penalilor.

Fusese o vreme, legată de perioada de glorie a lui Crin Antonescu, când doamna Gorghiu mi se părea o speranță politică sănătoasă într-o lume românească cangrenată de trecut. Să o văd astăzi în halul de degradare etică în care au adus-o ambițiile politicianiste este nu doar o profundă decepție personală ci și o confirmare a uriașei forțe distructive pe care statul paralel încă o are asupra armatei sale de aserviți.

Un TICĂLOS mare (despre care am amintit la inceputul acestui articol) a construit sub el o piramidă de ticăloși mai mici. Principalul său talent a fost să-i aleagă cu predispoziții excepționale pentru mafiotisme. Monica Macovei, Laura Kovesi, Raluca Prună, Livia Stanciu au constituit careul de dame cu care s-a corupt definitiv justiția română. Ca să nu fie doar o malignitate ovariană (căci așa părea dacă includem în discuție și metastazantele Elena Udrea și Alina Bica) au fost inserțați la derută, în țesutul putrid, și câțiva masculi (deloc alfa) precum Horia Georgescu și Augustin Lazăr. Rolul lor decorativ nu mai trebuie demonstrat.

Acum, la timpul judecății, ies la iveală malversațiuni ce depășesc imaginațiile cele mai prolifice. Exploatarea gangsterească a arhivei SIPA, protocoalele secrete, culoarele din justiție, justiția câmp tactic al SRI…, toate acestea ne închipuiam că reprezintă culmi de infracționalitate ce nu vor putea fi depășite.

Când, de fapt, vine dezvăluirea – bombă făcută la finalul comunicării de către Tudorel Toader,  molcom și fără semne teatrale de exclamare: în dosarul său de candidatură pentru postul de procuror general, Augustin Lazăr a inclus, ca performanță profesională relevantă pentru cariera sa, o decizie de clasare a unui dosar în care era implicat Klaus Iohannis.

În general, să te lauzi, ca procuror, cu o decizie de clasare este ca și cum te-ai lăuda, ca medic, cu un pacient care a murit de mâna ta. Culmea imbecilității. De ce ți-ai pune în frunte o etichetă de imbecil suprem tocmai atunci când aspiri la o funcție de excepție? Răspunsul e dat de numele beneficiarului deciziei de clasare. Când acesta este exact cel de care depinde numirea ta în funcția mult râvnită, președintele în exercițiu al țării, atunci lucrurile capătă un cu totul alt sens. Iar fapta ta poate primi mai multe încadrări de cod penal.

Epigonii de azi ai marelui TICĂLOS sunt niște ticăloși pigmei. Când vidanja plină de cele mai infecte matrapazlâcuri se varsă în capul unuia de-al lor, tot ce sunt în stare să facă este să sară să-l șteargă cu limbile lor aspre pe acesta împotriva evidențelor, împotriva moralei, împotriva deontologiei profesionale. Nu știu ce asociație obscură de procurori s-a trezit să-i ceară azi lui Tudorel Toader să abandoneze procedura de revocare a lui Augustin Lazăr. Nu putea lipsi din corul bocitoarelor după Lazăr nici judecătorul caratist Cristi Danileț, nici stafia lui CTP în lumea asta din care originalul a dispărut demult.

Îl felicit pe Tudorel Toader pentru pricepere, curaj și metodă. El este tipul de chirurg care extirpează tumori ce par inexpugnabile, cu perseverență, profesionalism și fără nerăbdare.

Dacă ar depinde de mine, l-aș propune candidatul coaliției PSD – ALDE la președinția României.

Sursa: conteledesaintgermaine