Doua nume sonore ale fenomenului miscarii banilor si-au exprimat, de curand, punctele de vedere in ceea ce priveste evolutia economiei mondiale, in general, si a celei europene, in mod special. Concluziile lor denota scepticism si efecte de stagnare, in cel mai bun caz.
Astfel, multimiliardarul George Soros vede o iminenta catastrofa pe batranul continent. Cauza principala este aceea a diferentelor tot mai mari dintre statele ce se imprumuta si cele care le-au finantat.
In optica lui, problema discutata capata proportii ingrijoratoare, in pofida masurilor disperate adoptate de Banca Centrala Europeana pentru a diminua aceasta criza a creditelor. Soros inainteaza ipoteza conform careia bancile nationale ale tarilor cu disponibil solid in conturi se vor confrunta cu creante majore, uneori irecuperabile de la statele carora le-au acordat imprumuturi. Economistul considera faptul in sine ca pe un barometru, anticipand furtunile ce nu vor intarzia sa apara. Reperul cel mai elocvent pe care il ofera Soros este Germania.
Acolo, banca centrala Bundesbank ia pozitii ferme impotriva extinderii nedeterminate a creditelor, trecand la practici de prudentialitate menite sa limiteze pierderile ca efect al unei eventuale destramari a zonei euro. Nu conteaza daca moneda unica va mai rezista sau nu (recent era echivalenta, in scadere, cu 1,30 dolari).
Europa se confrunta cu o parca interminabila perioada de stagnare. Prin acest status quo au trecut candva si alte tari. Atat cele din America Latina vreme de un deceniu (1982-1992), timp in care economia era impietrita, cat si chiar Japonia. Tokyo a stat pe loc pret de un sfert de veac.
Este drept, au supravietuit. Doar ca aria de extindere era cu mult mai mica decat cea prezenta. Uniunea Europeana nu este doar un stat, ci un areal cu o suprafata considerabila, eterogen, cu multiple particularitati.
Pe termen lung, se intrevede o perspectiva de crestere economica a UE mai slaba, comparativa cu cea inregistrata in ultimele doua decenii datorita imbatranirii populatiei si a unei productivitati mult incetinite, fara o eficacitate considerabila. Aceasta este concluzia unui raport dat publicitatii de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) privind zona euro si UE in ansamblu, prezentat cu putin timp in urma, la Bruxelles.
La randul sau, “clarvazatorul” de crize financiare Nouriel Roubini (foto) a declarat ca momentul de respiro luat de recesiune in zona euro este de domeniul trecutului, a expirat. Astfel, tensiunile au revenit in actualitate, pe un fundal in care dobanzile ce vor fi percepute Spaniei si Italiei la imprumuturile contractate sunt semnificativ mai mari.
Economistul prognozeaza o inevitabila expansiune a crizei de la marginea zonei euro catre centrul acesteia. “Molipsirea” va fi acuta si va prezenta simptome extrem de neplacute in Franta si Germania. La adancirea flagelului economic vor contribui din plin mai multi factori.
Agravarea situatiei financiare se va produce intrucat, desi masurile de austeritate sunt de o stringenta necesitate, vor determina accelerarea contractiei economice. Asta inseamna o putere de cumparare diminuata, coborarea plafonului de productie, contracte mai putine, schimburi pe masura, comert redus.
De asemenea, cheltuielile guvernamentale in scadere, reducerea celor sociale si taxele mari nu pot avea decat un impact nefast asupra cererii si a veniturilor disponibile. Altfel spus, zona euro aplica o tactica de zgarcenie pe plan financiar, dar nu dispune de un plan de crestere.
Se pune la adapost de saracie, insa nu elaboreaza o strategie in stare sa revigoreze. Pe cale de consecinta, daca productia isi mentine trendul firav, de semiinghet, datoriile si deficitele vor continua sa capete dimensiuni pana la nivele dificil de sustinut baneste. Aici se poate adauga tot ca element negativ faptul ca zona euro depinde foarte mult de importul de titei.
Chiar peste cerintele Statelor Unite, iar preturile barilului aurului negru nu dau semne de cumintire. Toate aceste tendinte se repercuteaza, inevitabil, si asupra Romaniei. Blocajul pietei internationale despre care vorbeste Roubini se regaseste in rata medie de crestere a exporturilor.
Cifra ce s-a apropiat de zero, dupa cum releva datele aferente lunii februarie publicate de Institutul National de Statistica. Fondul slab al cererii externe poate fi un alt semn de recesiune.
Totusi, iata un amanunt prin care Romania pare sa contrazica raul economic cvasigeneralizat. Numarul inmatricularilor de autoturisme noi a urcat in primul trimestru al anului cu 44,3% comparativ cu perioada similara din 2011, reprezentand cea mai abrupta crestere din UE, potrivit Asociatiei Constructorilor Europeni de Automobile.
Autor: Dan Mladinoiu
Sursa: Ziare.com
Adauga comentariu