Ultima mare bogăție a acestei țări, zăcămintele de sare, cele mai mari din lume și cele mai valoroase calitativ, sunt pe cale de a se duce pe apa sâmbetei. Prin aplicarea unui procedeu pe cât de sofisticat, pe atât de periculos. Societatea Națională a Sării este subminată economic chiar de către Guvern, prin intermediul ANAF. Dar și cu complicitatea unui personaj extrem de dubios, Constantin Dan Dobrea, aflat la butoanele regiei. Pretextul este o așa-numită fraudă fiscală.
Pentru început este pusă pe butuci mina Praid, pe considerentul că aici ar fi avut loc mai mult timp activități neautorizate, producătoare de venituri. Așa-zisele activități neautorizate au constat în construcția în interiorul galeriilor părăsite a unor imense locuri de joacă pentru copii, spații muzeale, dar și zone în care persoane cu probleme respiratorii vin în mod sistematic iarna și vara să se trateze. În ultimii ani, la Praid s-a dezvoltat puternic și turismul internațional. Prin intermediul unor asemenea activități, care au dus faima României până departe, Societatea Națională a Sării a înregistrat venituri de milioane de euro, care acum urmează să fie confiscate de ANAF, conform legii nr. 256 pe 2023, prin care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului. De ce am făcut mai sus afirmația că această operație este extrem de sofisticată?
Motivul este că ea se desfășoară într-un anumit context și într-o serie de etape, care analizate fiind ne conduc la concluzia că, așa cum am anunțat și în anii anteriori, există un plan de înstrăinare a ultimei bogății de care dispune statul român, după pierderea petrolului și gazelor din subsol, a petrolului și gazelor din platforma continentală a Mării Negre, a zăcămintelor de cupru, încredințate unui om de afaceri chinez, a pădurilor, a pământului arabil și după ce exploatarea aurului a fost practic înghețată. De mai mulți ani, Austria face presiuni pe toate căile asupra autorităților de la București, împinsă fiind în această operațiune și de Kremlin, pentru a pune mâna nu numai pe zăcămintele de sare ale țării noastre, ci și, atenție, mai ales pe galeriile uriașe rezultate în urma exploatărilor de până acum și care, cel puțin parțial, pot fi transformate în uriașe depozite naturale de gaz. Ca să mă fac mai bine înțeles, precizez că gazul are un anumit preț în anotimpurile de primăvara și vară, chiar și de toamnă, și un cu totul alt preț, mult mai mare, în sezonul rece. Cine este capabil să înmagazineze gaze la prețuri modice poate realiza câștiguri imense, vânzându-le ulterior mult mai scump. Ajutați de serviciile de informații ale Federației Ruse, austriecii, care în bună măsură nu reprezintă altceva decât o gubernie a Federației Ruse, au pus mâna, în special prin achiziția Petrom, pe o bună parte a zăcămintelor de petrol și gaze din această țară și au de asemenea acces și la zăcămintele din platforma continentală a Mării Negre. Nu România va deveni un hub european al comerțului cu gaze românești, ci Austria, care nu dispune în subsolul ei nici măcar de un metru cub din acest produs. Așadar una dintre ținte sunt salinele. Pentru atingerea acestui obiectiv, în mod sistematic, în ultimii ani, autoritățile guvernamentale din România, dar și rețelele comerciale controlate în mare măsură de statele occidentale și mai ales de Austria, au pus în circulație pentru populație, dar și pentru uz industrial nu sarea românească, care este de cea mai bună calitate, ci sare importată de peste mări și țări. În același timp, Guvernul nu a investit nimic pentru a rafina sarea românească și a o face competitivă. Toate aceste măsuri conjugate au condus la subminarea financiară a Regiei Naționale a Sării. În fruntea căreia, în mod deliberat, a fost instalat un personaj incompetent și rău intenționat, Constantin Dan Dobrea, pe post de coadă de topor. Acesta a instituit un regim de cazarmă și opresiune, corupând structurile interne de antifraudă, etică și audit.
Ca să ne întoarcem însă la scandalul momentului, trebuie să facem precizarea că, într-adevăr, perla coroanei Societății Naționale a Sării, mina turistică Praid, este compromisă prin inexistența unei autorizații vizând efectuarea turismului subteran. Aparent, ANAF a procedat corect, confiscând toate veniturile rezultate din această activitatea Societății naționale a Sării. Substratul este însă că, în mod deliberat, cei înșurubați în managementul Societății Naționale a Sării au neglijat și refuză în continuare să facă demersurile necesare pentru obținerea unei licențe.
Există așadar indicii temeinice de subminare a economiei naționale în acest domeniu. Și de aici survin două întrebări simple. 1). Dacă Guvernul Ciolacu este bine intenționat și dacă într-adevăr, așa cum declară premierul, Executivul face eforturi pentru obținerea la buget a unor venituri suplimentare, de ce oare nu obligă managementul regiei, care îi este subordonat, să facă de urgență demersurile necesare pentru obținerea autorizației de funcționare în domeniul turistic? Și de ce, dacă directorul ar refuza să se conformeze, acesta nu e demis? 2). De ce procurorii, atât de prompți în alte situații, nu intervin în acest caz, în care o societate a statului pierde dintr-un foc patru milioane de euro și, în același timp, are blocată activitatea pentru mult timp, într-un domeniu care s-a dovedit benefic din perspectivă turistică?
Autor: Sorin Rosca Stanescu
Sursa: corectnews.com
Adauga comentariu