Militarizarea PNL nu este deloc o glumă. Și vine la scurt timp după militarizarea poziției de premier. Este ca și când instituțiile de forță ale statului român se pregătesc pentru evenimente de o gravitate majoră. Ne pândește vreun război civil? Sau vreun altfel de război? Lui Klaus Iohannis i-a mers să pună un general cu patru stele în fruntea Guvernului României. Partenerii euroatlantici au închis ochii. În ciuda faptului că întreaga conducere NATO, ca să dau un singur exemplu, este asigurată de civili. O fi România vreun experiment și din această perspectivă? Ciucă s-a dovedit a fi un premier extrem de comod. În primul rând pentru Klaus Iohannis. Pentru că acesta nu se mai obosește nici măcar să-i sufle lui Ciucă la ureche comenzile venite de mai sus. Premierul s-a conectat singur la aparate. În al doilea rând, dincolo de președinte și de cine-l butonează pe acesta, generalul e un personaj comod și pentru PSD, ca partener de coaliție. A împărțit militărește puterea și beneficiile acesteia. Și atunci de ce să nu fie el adus și la comanda partidului?
Există o problemă peste care artizanul acestui joc, cel vizibil, adică Klaus Iohannis, trece cu prea mult ușurință. Un partid nu este un SRL. Și este mult mai complicat chiar și de cât un Guvern. Chiar și decât o Președinție. A menține pe linia de plutire un partid politic, a-l promova, a-l face să treacă cu bine prin competițiile electorale – iar în 2024 vor fi nu mai puțin decât patru campanii – presupune o cunoaștere profundă a întregului activ de partid și a electoratului în ansamblul său. Toți președinții PNL, cu excepția lui Florin Cîțu, au dobândit această cunoaștere anterior promovării lor în cea mai înaltă funcție. Inclusiv Theodor Stolojan, care a fost cel mai parașutat dintre toți liderii din istoria acestui partid. Tradiția a fost ruptă atunci când, la scurt timp după ce a demisionat din conducerea PNL, autopedepsindu-se pentru slabele rezultate din alegerile locale, Klaus Iohannis a revenit spectaculos asupra propriei decizii, a candidat, iar grupurile de interese nelegitime din afara și din interiorul partidului l-au propulsat în funcția de președinte. Nu a apucat să se compromită și să dovedească că, în realitate, era neconectat la viața acestui partid, întrucât, probabil agățat de nas cu dosarele caselor obținute ilegal, a fost găsit potrivit pentru a fi propulsat ca președinte. Ludovic Orban, un cunoscător de excepție al Partidului Național Liberal, cu toate dedesubturile acestuia, cu toate cooperativele sale electorale, a făcut o demonstrație cum că nici măcar buna cunoaștere a unui partid politic nu te îndreptățește să-l conduci cu succes, dacă nu dovedești în această calitate și un minimum de consecvență și de onoare. După care, cum arătam mai sus, la dorința lui Klaus Iohannis, a urmat Cîțu, care a fost ejectat din cel puțin trei motive. A încercat să-i scape președintelui de sub control, din simpla dorință de a se cocoși. A intrat în colimatorul DNA, de unde nu mai are cum să scape, în urma isprăvii cu achiziționarea a 120 de milioane de vaccinuri. Și, desigur, nu în ultimul rând, s-a dovedit a fi cu totul și cu totul aerian în raport cu mecanismele Partidului Național Liberal. Iar acum, pe turnantă vine în forță Nicolae Ciucă.
Generalul cu patru stele Nicolae Ciucă are cam tot atâta experiență în Partidul Național Liberal câtă avea și Klaus Iohannis, atunci când a obținut o derogare pentru a putea candida. Cu observația că, de bine de rău, în timp ce Ciucă a condus doar o falsă bătălie în Nasiriyah și un Stat Major al uneia dintre cele mai mici armate, Klaus Iohannis, de bine de rău, a condus mai mulți ani o primărie, unde cel puțin a învățat câte ceva din arta negocierii cu consilierii diferitelor partide politice. Și apropo de derogare. Toate statutele partidelor prevăd că cel care candidează pentru anumite funcții de conducere, în funcție de importanța acestora, trebuie să îndeplinească criteriile de vechime. Această regulă nu este deloc întâmplătoare. O îndelungată experiență în domeniul democrațiilor de partid a demonstrat că, fără o experiență solidă, dobândită prin activitatea politică în interiorul unui partid, nimeni nu poate dobândi abilitățile necesare pentru a-și asuma responsabilitatea conducerii acestuia. Iar acum, pe măsură ce PNL scade și tot scade în sondaje, în raport direct proporțional cu prăbușirea sa, asistăm la derogări peste derogări.
Dar nu numai din motivele de mai sus eu unul, cu toată experiența mea de jurnalist apropiat de 30 de ani de cercurile liberale, nu pot să am niciun dram de încredere. Am mai scris și repet acest lucru: Nicolae Ciucă, înainte de a merita vreo demnitate fie de stat, fie de partid, are obligația de a explica cum de a fost posibil ca, sub conducerea lui, în serviciul secret al Armatei Române să se petreacă uriașe și repetate delapidări, cum de soția sa, care a fost contabilul acelor fonduri secrete, nu a știut nimic și nu l-a informat, și cum de apoi, într-un mod absolut miraculos, în doar câteva luni, aceasta a fost ridicată în grad de la plutonier major la colonel. Să ne mai explice plagiatul. Să ne mai explice în ce condiții și de ce în decembrie 2020, fără aprobarea Parlamentului, a semnat un acord militar cu Ucraina. Și ce a îndeplinit și ce nu a îndeplinit până în prezent din acel acord.
Și, în fine, fiindcă tot a fost atât de subtil, încât să-i recomande timid lui Volodimir Zelenski să se poarte cu minoritatea română cu aceeași grijă cu care noi ne ocupăm de refugiați, de ce nu a făcut absolut nimic pentru această minoritate din momentul în care a fost instalat premier și până în prezent.
Este probabil ultima dată când am prilejul să avertizez PNL, până când acest partid nu dispare literalmente de pe scena politică, asupra pericolului mortal la care se expune, urmând întocmai și la timp indicațiile lui Klaus Iohannis.
Autor: Sorin Roșca Stănescu
Sursa: corectnews.com
Adauga comentariu