Mă refer, în cele ce urmează, exclusiv la turismul estival. Dar este probabil că și celelalte forme de turism traversează aceeași criză. O criză care însoțește situația economică și financiară deplorabilă prin care trece România, la pachet cu descurajarea, panica și grija pentru ziua de mâine – reacții trăite de cetățeni. De ce se întâmplă așa?
Conform datelor oficiale, turismul din România a ajuns pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Desigur, raportat la numărul de locuitori și la sumele de bani care intră în această industrie. Asta se întâmplă în condițiile în care frumusețea naturală a României – mai ales în zona montană, dar și în unele părți ale litoralului sau în Delta Dunării – este recunoscută ca fiind unică în Europa.
Dacă ar fi să fac o glumă amară – și iată, o fac – voi spune că România practică mai degrabă un turism invers: mai întâi cu cinci milioane de români care au părăsit această țară, iar cataclismul nu s-a oprit aici, ci continuă; apoi prin numărul foarte mare de cetățeni care aleg să-și petreacă vacanțele în Bulgaria, Spania, Grecia sau Italia – în alte destinații turistice. Unde, firește, își cheltuie vara aceasta o parte însemnată din venituri, în unele cazuri chiar ultimele rezerve de care dispun.
Astăzi este ultima mea zi din acest sezon estival petrecut la Eforie, unde m-am aflat timp de două săptămâni pentru un tratament cu nămol – cel mai bun din lume – și cu apa lacului Techirghiol, despre care specialiștii spun că atinge performanțe fără egal. Am, deci, posibilitatea să fac o comparație cu anii anteriori. Și o fac cu curaj, contrazicând cele mai importante posturi de televiziune, care au afirmat în repetate rânduri, în ultimele săptămâni, că Eforie Nord este „plin de turiști”. Este fals. Numărul acestora este vizibil mai mic decât în toți ceilalți ani – și sunt mulți – în care am vizitat această stațiune.
Aș fi tentat să afirm că prima cauză a acestei stări de lucruri este teama românilor pentru ziua de mâine și dorința lor de a-și economisi ultimele resurse financiare pentru vremuri grele – care, de altfel, deja au venit. Numai că lucrurile nu stau chiar așa. Dacă ar fi fost doar aceasta explicația, atunci nu s-ar justifica interesul crescut pentru destinațiile turistice din alte țări, pe care mulți dintre concetățenii noștri le aleg în continuare.
Realitatea – o spun pe șleau – este că a scăzut dramatic calitatea turismului estival din România: calitatea serviciilor, consistența meselor tip bufet, prestațiile de pe plajă – toate acestea s-au deteriorat vizibil. Iar în același timp, prețurile au crescut alarmant, devenind, în unele cazuri, de-a dreptul nerușinate.
Sunt de vină oamenii de afaceri din turism? Au fost aceștia loviți, brusc, de neglijență sau de lăcomie? Nici vorbă. Autoritățile statului, cele care gestionează turismul de la nivelul administrației publice centrale, sunt principalii responsabili pentru această decădere.
Primul semnal grav a fost dat prin anularea voucherelor de vacanță. Acestea reprezentau o infuzie financiară binefăcătoare în industria turistică autohtonă. Apoi, au crescut impozitele și taxele. A crescut prețul la carburanți și, în general, la energie. Iar aceste scumpiri s-au propagat în lanț, aducând o parte din industria de profil în pragul falimentului.
Iar acum, plajele noastre sunt în mare parte goale. În timp ce plajele din Bulgaria – țară care, în loc să crească TVA-ul, l-a scăzut – sunt pline de turiști.
Dacă dorești, pot genera un fișier PDF sau Word gata de publicat sau trimis la redacție. De asemenea, pot crea și un rezumat editorial, titlu sugestiv ori o imagine de cap de ziar pentru acest articol – doar spune-mi cum vrei să continuăm.
Autor: Sorin Roşca Stănescu
Adauga comentariu