Analize și opinii

SCRISOARE DESCHISĂ ”Noi, românii, am putea face din Mobila Românească pe plan internațional exact ceea ce au făcut nemții din mașina Mercedes”

Gabriel Antoniu Lavrincic, cunoscut în spațiul public după ce a ajuns în posesia recordului mondial la categoria “Cele mai multe scrisori primite în toată istoria omenirii”, emis de prestigioasa si arhicunoscuta Guinnes World Records din Marea Britanie, a trimis o scrisoare deschisă adresată președintelui și premierului României, prin care cere sprijin pentru participarea producătorilor de mobilă din România la cea mai mare expoziție internațională de profil, ce se organizează anual la Moscova. Lavrincic, director comercial la un grup de firme de profil, spune că, până anul trecut, statul subvenționa producătorii de mobilă prin asigurarea cheltuielilor cu amenajarea standului și cu plata chiriei, însă se anul acesta s-a renunțat la o formă de sprijin.

e3a07ba975ec097447b24e2da06500325

Drept consecință, producătorii români au lipsit de la ediția de anul acesta, iar acest lucru ar putea avea impact asupra cererii viitoare.Vă spun fără pic de exagerare că noi românii am putea face din Mobila Românească pe plan internațional exact ceea ce au făcut nemții din mașina Mercedes”, spune el.

Vă prezentăm, mai jos, textul integral al scrisorii.

CĂTRE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, KLAUS IOHANNIS

CĂTRE PRIMUL MINISTRU AL ROMÂNIEI, DL. DACIAN CIOLOȘ

Stimate domnule președinte KLAUS IOHANNIS,
Stimate domnule prim ministru DACIAN CIOLOȘ,

Mă numesc Gabriel Antoniu Lavrincic, sunt directorul departamentului de export la fabricile: SC SIMEX SA, SC CASA MOBILA SIMEX SRL, SC MICRO SRL din Șimleu Silvaniei, SC CESIMEX SRL din Cehu Silvaniei și SC UNICONF SA din Zalău, reprezint și promovez industria românească de mobilă și cea textilă în Federația Rusă, republicile ex-URSS, Europa, America și Asia.

Vă informez că în fiecare an în luna noiembrie în Rusia are loc cea mai mare Expoziție Internațională de Mobilă la care fabricile SIMEX alături de alți producători români de mobilă participau regulat sub sigla MOBILA ROMÂNEASCĂ. La fiecare participare la Expoziția Internațională de Mobilă din Moscova, fabricile de mobilă primeau de la stat o subvenție care reprezenta construcția și chiria standului (în jur de 500 – 600 euro pentru mp). Din anul 2013 statul român nu mai oferă această subvenție. Anul trecut fabricile de mobilă românești ca să nu piardă piața rusă s-au prezentat la Expoziția din Moscova pe cheltuiala lor, aceasta reprezentând o sumă imensă. Anul acesta datorită situațiilor financiare grele nu s-au mai prezentat, aceasta fiind o pierdere semnificativă prin lipsa de contact cu piața. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple. Aceasta este o decizie greșită, pentru că producția de mobilă din țara noastră și prin urmare fiecare român activ în industria mobilei are de suferit. Producătorul român trebuie susținut să-și expună mobila într-o țară unde mobila românească este cotată, percepută și vândută ca fiind cea mai bună și elegantă mobilă din lume.

Precizez că zilele trecute am fost la Moscova și am vizitat Expoziția Internațională de Mobilă unde cu amărăciune în suflet am constatat cum comercianții ruși de mobilă întrebau la fiecare pas: „unde a dispărut Mobila Românească? De ce ROMÂNIA nu mai are stand în expoziție”? Chiar există un număr mare de comercianți ruși de mobilă care au declarat anticipat cu sinceritate: ”având în vedere că românii nu participă la expoziție cu Mobila Românească, pentru noi expoziția nu reprezintă nici un interes așa că nici noi nu mergem” ……

Vă spun fără pic de exagerare că noi românii am putea face din Mobila Românească pe plan internațional exact ceea ce au făcut nemții din mașina Mercedes. Mobila Românească deține o imagine foarte bună pe piața internațională a mobilei, fără doar și poate Mobila Românească ar putea deveni un brand mondial de top cu reprezentante în toate țările lumii din Moscova până la Sydney. Pentru acest lucru avem nevoie de dorința și voința. Slavă Domnului deocamdată încă mai avem în țară resurse umane și industriale.

Recâștigarea de către România a pieței din Rusia și zona CSI prin dezvoltarea exporturilor românești ar genera o adevărată și reală expansiune economică românească pe plan extern. Promovarea exporturilor ajută la dezvoltarea producției interne, duce la creștere economică și la crearea de noi locuri de muncă. Industria românească de mobilă (încă) reprezintă pentru România o carte de vizită serioasă pe plan internațional. Acest lucru se datorează managerilor români și investitorilor autohtoni care cred în România.

România rămâne una din țările europene cu o puternică tradiție în industria prelucrării lemnului, fapt demonstrat de creșterea continuă a exporturilor în acest sector. În momentul de față România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobilă, locul 28 la producție și locul 48 la consumul de mobilier. Valoarea importurilor de mobilă este de 351,2 milioane de euro, în timp ce valoarea exporturilor se ridică la 1,421 miliarde de euro pe an. Industria mobilei duce brandul „made în România” în peste 40 de țări. Industria mobilei din România reprezintă peste 3.000 de firme cu o cifră de afaceri de 2.025 milioane de euro, în acest sector fiind angajate aproximativ 56.500 de persoane. Volumul producției de mobilă a depășit 2,2 miliarde de euro în anul 2014 și se estimează o creștere de peste 8% pe anul 2016. Mobila, sector de tradiție în România, rămâne în acest fel unul dintre puținele domenii care contribuie pozitiv la balanța comercială (exporturile fiind de patru ori mai mari ca importurile) și care aduc profit pentru companiile producătoare. România beneficiază de un fond forestier diversificat, de o experiență bogată, de costuri relativ reduse în ceea ce privește producția de mobilă, astfel țara noastră este foarte bine poziționată pentru o dezvoltare sustenabilă a acestui sector și bineînțeles pentru consolidarea statutului de exportator.
Sunt un bun cunoscător al realităților economice, sociale și politice din Rusia, respectiv spațiul ex-sovietic, unde dețin un portofoliu larg de relații și un capital enorm de simpatie, pe care le cultiv în interesul economic și național al României. Nu întâmplător rușii mă numesc „românul cu suflet rusesc”. În acest moment împreună cu mai mulți oameni de afaceri și “persoane cheie” din Federația Rusă dezvoltăm și promovăm cu succes industria românească de mobilă, care pe piața rusă este un brand arhicunoscut și apreciat, născut în perioada sovietică.
Piața rusă este o alternativă de aur pentru România, în Rusia și spațiul ex-sovietic sintagma “mărfuri românești” (“mobilă românească”, “încălțăminte românească”, “textile românești”, ”vinuri românești”, “medicamente românești” “produse alimentare/ legume/ fructe românești”, “mecanică și utilaje românești” etc.) este încă foarte cunoscută și apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franțuzești” sau “blugi americani”. Toată lumea, generații mai vechi, dar chiar si tineretul de peste tot teritoriul Rusiei și ex-URSS își amintesc până în ziua de azi (sau cei foarte tineri au auzit de la cei mai în vârstă) de calitatea EXCEPȚIONALĂ a produselor fabricate în România. Nicăieri pe fața pământului PRODUSELE/ MĂRFURILE ROMÂNEȘTI nu sunt atât de apreciate, dorite și asociate întotdeauna cu calitatea așa cum sunt în Rusia și în fostele republici sovietice!

Să nu uităm că în perioada Uniunii Sovietice erau cozi imense la mărfurile fabricate în România și nu degeaba se spune că fiecare copil sovietic a fost “conceput” într-un pat pe care scria “fabricat în România”…. exemplele pot continua …. trebuie neapărat precizat că produsele românești sunt încă cunoscute, și apreciate pe această piață imensă, iar cetățenii acestui vast spațiu euro – asiatic sunt receptivi la produsele fabricate în România, indiferent care ar fi acestea: mobilă, textile, încălțăminte, produse alimentare sau medicamente….
Oamenii de acolo au încă în cap conceptul de mărfuri românești pe care îl asociază obligatoriu cu calitatea, prin urmare noi românii nu avem nevoie să cheltuim sume imense de bani pe publicitate și promovare cum de altfel o fac multe țări în încercarea de a cuceri noi piețe de desfacere. Dacă noi românii vom face “ceea ce trebuie” vis-a-vis de această piață uriașă, adică în primul rând să fim acolo cu produsele noastre, o să avem numai de câștigat !!

Eu cunosc foarte bine și sunt zilnic în contact cu piața rusă, respectiv ex-URSS. Fără intenția să jignesc pe nimeni, trebuie să vă spun deschis că din păcate clasa politică din România nu prea a făcut nimic ca să susțină exporturile pe această destinație. Așteptăm relansarea relațiilor comerciale dintre România și Federația Rusă, care pentru România ar însemna relansarea economiei naționale. Dacă nu putem politic ar trebui să putem economic așa cum pot Germania, Austria, Franța, Italia, Spania etc…
Am dori tare mult să se facă “ceea ce trebuie”, să se aplice “lucrul bine făcut” și în relațiile comerciale romano-ruse, pentru că piața rusă a fost, este și va fi o alternativă stabilă si de viitor pentru România nu numai în sfera producției de mobilă ci și în domeniul produselor textile, alimentare, încălțăminte, tot ce cuprinde industria ușoară și grea …. mai pe scurt și într-un cuvânt: nicăieri pe fața pământului PRODUSELE/ MĂRFURILE ROMÂNEȘTI nu sunt atât de apreciate, dorite și asociate întotdeauna cu calitate așa cum sunt în Rusia și în fostele republici sovietice !! Aici este loc pentru toți producătorii din România. Este nevoie de dorință și voință !
În numele fabricilor pe care le reprezint vă rugăm să ne sprijiniți pentru ca să primim din nou subvenția de participare la expoziția din Moscova care reprezintă construcția și chiria standului.
Am plăcerea să vă mai informez că pe lângă piața rusă, mobila româneasca SIMEX este prezentă și se vinde cu succes și pe piața vest-europeană, participăm regulat la toate expozițiile de profil din Paris (chiar în acest moment expunem noile noastre colecții), Köln, Birmingham, Milano, etc.,unde beneficiem de subvenție din partea statului român prin APMR, drept pentru care vă mulțumim.
Vă mulțumim frumos pentru atenție !

Cu respect,

Lavrincic Gabriel Antoniu
Director comercial

Sursa: Vocea Transilvaniei