Cât va mai trăi economia din creşterile de salarii şi pensii, în condiţiile în care industria scade dramatic, construcţiile rezidenţiale şi tranzacţiile imobiliare sunt la pământ, iar industria financiară şi de IT stagnează? Ironic, creşterea economică actuală este susţinută de creşterea fiscalităţii şi a statului în economie!
În timp ce premierul Marcel Ciolacu – PSD, este ocupat să afle ce vor românii de la el ca să se pregătească pentru alegerile pentru Cotroceni, iar Nicolae Ciucă de la PNL, celălalt lider al coaliţiei de guvernare, este ocupat să-şi lanseze cartea de peripeţii în armată învârtind la o ciorbă, economia noastră încetineşte vizibil, industria este deja în recesiune, companiile nu mai fac investiţii şi nici angajări pentru că aşteaptă să vadă cu cât va creşte fiscalitatea la anul.
Conform datelor INS – Institutul Naţional de Statistică, în semestrul I economia a crescut cu numai 0,7% faţă de S1 2023, cu mult sub aşteptări, iar obţinerea unei creşteri economice de peste 3% în acest an, pe care se bazau premierul şi guvernul Ciolacu, este imposibilă.
Puteţi să vedeţi aici analiza detaliată.
INS a publicat evoluţia detaliată a ramurilor economice pentru T2 şi implicit pentru S1, analiză care arată cum merge economia, de unde mai vine creşterea economică şi unde sunt marile probleme.
Rezultatul din trimestrul al II-lea este destul de prost – o creştere de numai 0,8% faţă de perioada similară a anului trecut şi numai 0,1% faţă de T1 -, un rezultat cu mult sub aşteptări, mai ales în condiţiile în care celelalte ţări europene au avut rezultate mai bune, mai ales vecinii noştri: Polonia a crescut cu 4%, Bulgaria a crescut cu 2,1%, iar Ungaria a crescut cu 1,3% deşi stă prost din punct de vedere economic.
De unde am avut acest rezultat economic prost în T2, în condiţiile în care salariile au avut un ritm de creştere dublu faţă de inflaţie, pensiile au fost pe creştere, lucrările de infrastructură publică – autostrăzi şi drumuri – merg la foc automat, dacă ar fi să ne uităm la câte panglici sunt tăiate săptămânal de Grindeanu şi Ciolacu, inflaţia este în scădere, iar BNR a dat semnalul reducerii dobânzilor?
Industria a continuat să scadă, iar acest trend pare că s-ar fi accelerat mai mult. Industria – şi România mai are industrie, pentru cei care nu cred – este pe minus de luni şi ani, iar ponderea ei în PIB a scăzut dramatic, de la 22-23% la 17,5% în S1/2024. Deşi Industria arată de mai bine de doi ani că merge prost, guvernele Ciolacu, dar şi Ciucă, că PSD-PNL sunt la guvernare de aproape patru ani, nu au făcut nimic, dar chiar nimic. Pe hârtie, în declaraţii, în tăieri de panglici, premierul, miniştrii sunt primii, ca să îi vadă toată lumea.
Când Yazaki a anunţat că închide două fabrici, când Leoni a anunţat că disponibilizează oameni, când Dacia vine cu programe de reduceri de personal, răspunsul guvernului este că vor urma programe de reindustrializare a României.
În Industrie nu este ca la pensii şi salarii, să le creşti peste noapte şi să producă efect imediat. Până faci o fabrică, până găseşti finanţare, până găseşti piaţă şi, nu în ultimul rând, până găseşti oameni care să lucreze, durează ani.
România este dependentă de industria europeană, în special de Germania, dar intern, ceea ce ar putea să fie la mâna guvernului este lăsat la voia sorţii. Când multinaţionalele fac investiţii în industrie nu e bine, că externalizează profitul, după cum este retorica lui Mihai Tudose, unul dintre liderii PSD, care nu are nicio apăsare să vadă cum Brăila, fieful lui electoral, se duce la vale.
Pentru că Industria scade, şi ocuparea forţei de muncă în Industrie se reduce, ceea ce este un semnal foarte prost.
În industria auto, care reprezintă principala componentă din industria din România, închiderile de fabrici şi disponibilizările de personal vor continua. Din păcate, guvernul nu are ce să pună în loc.
Construcţiile, care au o pondere în economie de 5,4%, sunt la limită: construcţiile publice au crescut cu 7%, dar construcţiile rezidenţiale, construcţiile logistice şi de birouri au o scădere de 22%, respectiv 2%.
Pentru că piaţa de construcţii rezidenţiale merge prost, nici băncile nu au cui să dea credite, aşa că industria financiară (bănci şi asigurări), cu o pondere de 2,2% în PIB – stă pe loc, dacă nu chiar scade.
Tranzacţiile imobiliare, care au o pondere de 7,6% în PIB, mai mult decât construcţiile, mai mult decât agricultura (care are o pondere de numai 1,8% în PIB, dar actorii de aici sunt cei mai vocali), sunt pe minus, şi nu cred că interesează pe cineva de la Palatul Victoria acest lucru.
Pentru că sunt probleme la nivel global în domeniu, sectorul IT&C şi sectorul de servicii suport, cu pondere de 7,2%, respectiv 7,6% în PIB, deci ponderi mari, sunt pe minus sau în cel mai bun caz stagnează.
Comerţul, care a ajuns la o pondere de 23,2% în PIB, depăşind cu mult industria, este pe plus datorită creşterilor de salarii şi pensii.
În timp ce Industria scade semnificativ şi îngrijorător, administraţia publică, apărare, asigurări sociale, învăţământ, sănătate, adică statul cu cei 1,3 milioane de bugetari câştigă teren în PIB, ajungând la 14,2%. Dacă de la PSD te poţi aştepta să se bazeze pe stat, pe administraţia publică, de unde îi vin voturile, nu ştiu ce fac liberalii, pentru că toate domeniile pe care în declaraţii le susţin sunt pe minus.
Pentru că a crescut fiscalitatea, impozitele nete pe produs, care au o pondere de 8,8% în PIB, au adus o creştere economică mai mare decât a adus economia – 0,5% faţă de 0,2%, însumarea celor două fiind creşterea economică din S1, de 0,7%.
După cum arată structura PIB-ului ca formare şi ce se întâmplă în piaţă – unde companiile sunt îngrijorate cu privire la ce se va întâmpla anul viitor cu fiscalitatea, cu stabilitatea politică, cu businessul -, situaţia nu este deloc încurjaratoare.
Iar Marcel şi Nicu, cum sunt alintaţi cei doi – premierul Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă -, sunt în campanie electorală, pregătindu-se să se confrunte în turul al doilea pentru Palatul Cotroceni.
Dar de economie, de industrie, de construcţiile rezidenţiale, de companiile private şi de sectorul privat cine se ocupă?
Administraţia publică şi impozitele nete pe produs vor câştiga teren, dar într-o economie în scădere.
Dar cel mai important lucru pentru cei doi, pentru PSD şi PNL este să rămână la putere şi după aceste alegeri.
de Cristian Hostiuc
Sursa: ZF
Adauga comentariu