REVOLTA FERMIERILOR ROMÂNI: „Tot ce produc fermierii români nu este bun. E bun numai ce vine din Europa. Ne-au ras industria și se duce dracului și agricultura!”

„Ne-au ras industria și se duce dracului și agricultura! Suntem chiar atât de dobitoci încât să nu vedem cât de parșivă e politica pe care o fac ei?! Chiar dacă nu vrem să recunoaștem, România este ocupată economic, străinii fac legea la noi în țară. Noi suntem neam de slugă, mereu cu șapca în mână.
Nu ne-au primit în Europa cât timp am avut tractoare și fabrici de utilaje agricole. După ce ni le-au ras pe ale noastre, ne-au primit în Europa, ne-au dat fonduri ca să ce? Să cumpărăm tractoare și utilaje de la ei!Fermierul român nu a fost stimulat prin credite cu dobândă zero sau prin tot felul de șmecherii financiare pe care le fac alte state, finanțând mascat fermierul. Sunt atât de dibaci încât statul român nu va avea aproape nimic de câștigat. Dacă 100 de afaceri se închid sunt 100 de asistați social, la un moment dat, sau 100 de tineri plecați în străinătate și 100 de părinți care plâng în pumni”, spune Călin Fărgaciu, președintele Cooperativei Agricole Someș Arieș, una dintre cele mai vechi și mari cooperative din România. De fapt, este prima cooperativă din Transilvania, creată imediat după revoluția din decembrie 1989.

„Tot ce produc fermierii români nu este bun. E bun numai ce vine din Europa. Noi mâncăm dintr-o vită părțile pe care le aruncă  Europa. Străinii iau musculatura cea mai bună și de calitate și nouă ne dau tot ce nu folosesc ei. Ce-i bun din carne opresc alții, la noi ajunge carne de lucru, capete de salam, alimente care nu par deloc comestibile.

Și noi care avem condiții excepționale de ce să fim la mâna altora care au cumpărat pământul și și-au bătut joc de noi. De ce lumea e circumspectă în tot ce face și noi ne-am lăsat în pielea goală în fața Uniunii Europene. Dacă mâine sau poimâine există verosimilitatea ca Uniunea Europeană să se spargă? Nenorocirea acestei țări a fost că la revoluție nu am păstrat nimic. Am ras încet, încet tot. Ce vom face că nu mai avem nimic?! Nu ne rămâne decât să cumpărăm de afară. Nu mai avem vaccinuri, nu mai avem antibiotice, nu mai avem porci, nu mai avem vaci, nu mai avem tractoare, nu mai avem mașini agricole, nu mai avem nimic, spune dr. Mihai Petcu, fermierul cu o experiență vastă în creșterea vacilor de lapte.

O scădere de 7 ori a efectivului de bovine în România este cel puțin alarmantă. În 1987, efectivul era undeva la 7 milioane de capete, în 1989 aveam 5,3 milioane de capete de bovine și am ajuns încet-încet să avem în 2013, în cererile depuse pentru subvenție, 1.035.000 de capete. Gândiți-vă ce ar însemna ca 500.000 de viței să fie crescuți, îngrășați, sacrificați în România. Și de ce să nu vindem noi măcar carcasă dacă nu preparate și semipreparate? De ce să vindem noi vițeii mici și după aceea nu avem ce face cu cerealele? Vindem cerealele ieftin. Dacă facem aici o balanță comercială cred că rezultatele sunt dezastruoase. Ce înseamnă să vinzi o vițea la 100 kg cu 400 de euro și ce ar însemna să o vinzi la 500 de kg carcasă cu 3,5 euro/kg”, dezvăluie Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România.

„Abatoarele care ar fi putut să facă export către Europa au fost închise. Abia acum, s-ar gândi un plan pentru deschiderea unor abatoare.
Un alt sector lovit crunt este cel al oieritului, cu îndelungă tradiție în țara noastră. Cum se vindea altădată lâna? Nici nu avea loc în depozite, mii de kilograme se expediau la export în țările arabe. Erau contracte cu Kuweit, Iordania, Liban, Arabia Saudită. Acum, lâna este aruncată sau dacă au noroc fermierii o vând ca să fie pusă în asfalt pentru că ar da elasticitate acestuia.

Străinii care ne calcă pământul ar fi interesați de modul de administrare și de strategia fermelor mari românești, atât cele de creșterea a bovinelor, cât și cele de creștere a păsărilor și a porcilor, iar odată ce le cunosc secretele să devină stăpâni peste aceste exploatații, susțin fermierii noștri.

La un moment dat, am fost contactat de o firmă de consultanță, un fond de investiții care m-a căutat pe mine pentru că eram președintele asociației și să-i pun în legătură și cu alți fermieri, dacă suntem dispuși să ne vindem toți fermele, să vină un fermier olandez care să preia toată zona. Un alt coleg de-al meu cu fermă mai mare a fost contactat direct de fondul de investiții.

Chiar dacă noi nu vrem să recunoaștem, România este ocupată economic. Atât timp cât procesatorii și retailerii, cei care hotărăsc comerțul în România sunt cetățenii altor state, profitul merge acolo, ei fac legile în România. După înființarea unei ferme mari de bovine, în județul Alba, care produce 50.000 de litri de lapte pe zi, la nici două luni, 100 de fermieri români au fost anunțați că li se vor rezilia contractele pe care le aveau procesatorul”, dezvăluie președintele Cooperativei Someș Arieș.

Călin Fărgaciu conduce o cooperativă prosperă care a reînviat brandul brânzei de Năsal și care are un lanț integrat. Altfel spus, se descurcă mult mai bine decât mulți fermieri din România și totuși, Călin Fărgaciu a mărturisit că trăiește cu o spaimă.

„Am o spaimă teribilă pentru că ești pus în fața faptului de azi pe mâine. Nu există o perspectivă să știi, domle, în România cam asta se va întâmpla și hotărăști tu. Mai ții ferma nu o mai ții? Faci o reconversie, te duci în altă parte. Până la urmă trebuie să ne gândim un pic la a fi patriot pentru că alții o fac cu mare drag și de aia au fost mereu imperii coloniale, de aia au fost stăpâni pentru că s-au gândit în primul rând la poporul lor.

Noi, de asta am fost neam de slugă și mereu am fost cu șapca în mână pentru că ne-a fost frică să nu cumva să se îmbogățească și vecinul meu român. Dacă ei (state membre vechi UE n.r.) au beneficiat de primul val de subvenții după intrarea în Europa, acum vin aici și beneficiază de subvențiile pe care tot ei le dau pentru statul român. Exact cum au făcut cu industria„, spune Fărgaciu.

sursa: AGROINFO.ro