Sistemul politic românesc este greşit, fără legătură cu cel european, în contradicţie cu orice idee de progres al societăţii si este total împotriva intereselor ţării. Acest fapt se resimte în tot ceea ce se întâmplă în realitatea curentă, în modul de a fi al politicienilor formaţi în spiritul unei republici ilegale. Nemulţumirile faţă de forma de guvernământ instaurată cândva peste noapte, de către o forţă străină, par să se arate de la vârful piramidei până la baza acesteia, singurul domeniu-consecinţă care mai funcţionează fiind corupţia. Probabil, nici nu se poate altfel.
E o lume construită prin distrugerea cetăţeanului, prin umilire, prin lozinci şi insultă. Oricâţi paşi s-ar face în direcţia democraţiei, undeva apare unghiul fatal al sistemului. Calea europeană este imposibilă în aceste condiţii. Sunt mult peste douăzeci de ani în care, de fapt, regimul comunist şi-a instalat cu multă dezinvoltură aplicaţiile criminale. Căutarea demagogică a soluţiilor la Bruxelles arată viclenia supremă a unui grup care, în mod evident, nu mai are nicio legătură cu reprezentarea societăţii româneşti. Toate problemele României, şi soluţionarea lor, sunt între graniţe. Faptul că unele persoane fac în continuare carieră politică pe calea logoreică a propagandei, ieftină sau preţioasă, arată faţa sistemului metamorfozat. Europenizarea este un concept destul de diferit de ceea ce oferă actuala Comisie Europeană, pusă în slujba unor degradante jocuri politice. Ameninţată de campaniile electorale, aşa-zisa Europă poate face, dacă nu cumva a făcut-o, din România o caricatură, transformând ţara într-un teritoriu al nimănui. Diabolizarea Bulgariei şi a României a mers până dincolo de orice limită, parcă accentuând lipsa de suritate publică de la Sofia. Sigur, în numele unor standarde, care nu sunt de neglijat, dimpotrivă, comunismul şi fascismul au triumfat pe scena politică internaţională, având adversari prea puţine voci.
Ideea că motoarele Europei se află doar la Berlin mi se pare periculoasă, anunţând o posibilă destrămare a UE. Secretul noii Europe nu poate fi decât găsirea motoarelor în orice punct al ei. Existenţa europeană nu poate fi transformată în viziunea unui contabil de fabrică ameninţată de recesiunea economică. Idilizarea autoritarismului fundamentat ascunde monstruosul trecut. Divizarea adusă de cel de-al Doilea Război se resimte, este perpetuată prin practica politică şi diplomatică lipsită de conceptul unei politici europene regionale. Relaţionarea cancelariilor europene se vrea încă după principiile exagerate ale unui imperialism aproape sovietic, mereu prezent în mentalul unor largi categorii intelectuale occidentale.
Lucruri absolut minore sunt strategic plasate în faţă pentru blocarea unor procese care presează. Şicanele pe acceptarea în Spaţiul Schengen sunt produsul ideologic al unor interese protecţioniste contrare tratatelor de aderare şi coexistenţă. Blocajele rutiere de kilometri la graniţele României şi Bulgariei, la fel ca tot abuzul de cenzură din istoria recentă, nu vor aduce decât frustrare şi o lărgire a corupţiei unde nici nu te aştepţi. Se pare că actuala Comisie Europeană se vrea mult mai pragmatică decât fostul regim comunist, având utopii centraliste şi manipulatoare identice. Această orientare o face vulnerabilă şi contrară intereselor cetăţeneşti ale celor care plătesc cotizaţie pentru afilierea la această unitate continentală. Situarea în acest punct, al miezului dur, pare să fie chiar cauza dezechilibrelor mult prea grave pentru a nu fi puse în avangarda unor posibile tragedii. Necesara flexibilitate politică s-a plasat în sfera unei minorităţi fără legitimitate, care a dus deja la implementarea încălcării democraţiei.
În condiţiile europene tot mai contradictorii, fără o revoluţionare constituţională a politicii interne, România se vede pusă în faţa unei mimări la nesfârşit. Că Bruxelles-ul poate eradica tarele corupţiei nici nu poate fi vorba. Conglomeratul UE este într-o competiţie tot mai lipsită de corectitudinea regulilor stabilite. Că o bună parte dintre actualii europarlamentari pot reprezenta interesele societăţii româneşti e limpede imposibil. Obligatoria adaptare de norme, legi, politici economice nu rezolvă nimic fără constituirea unui mediu economic, social şi politic funcţional, cu adevărat democratic. O regionalizare cu noi şi vechi baroni va amplifica disfuncţiile prezente. Mecanismele de control exclusiv plasate la Bruxelles ar trebui instalate şi în România, sub girul societăţii civile şi al justiţiei.
Trăim într-o societate a canibalismului politic, economic şi chiar cultural. Sub stindardele cele mai înalte lăsate de propaganda comunistă, se întâmplă situaţii de neimaginat de către un om normal. Republica instaurată de cei care aveau să distrugă normalitatea în această ţară funcţionează de parcă nimic nu ar fi în neregulă. Statisticile spun că jumătate dintre români ar emigra. Şi totuşi nu o fac. În loc să zguduie din temelii sistemul, asistă sau practică acest canibalism care desfigurează statura morală, cât a mai rămas din ea.
România este într-o direcţie greşită, cu un vehicul greşit, cu o ideologie lipsită de adevărul vieţii şi al moralei. Canibalii politici nu pot întruchipa interesele generale.
Autor: Ioan Vieru
sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu