Vă rog eu frumos să nu-l mai lăsaţi pe băiatul de la Preşedinţia României la microfon. Daţi-i să zâmbească în poze, să meargă pe la mănăstiri, să ţină o umbrelă în mână, daţi-i lapte direct de la vacă, orice, dar nu-l mai lăsaţi să zică ceva că e jale. Pe mine chestia cu “avem nevoie de o strategie pe care nu o avem” m-a aruncat cu violenţă în zenul cel mai echilibrat, şi asta doar pentru că sunt un optimist feroce, dacă eram realist mă buşea într-o depresie neagră.
“Avem nevoie să ştim ce trebuie să facem”, aşa se traduce glonţul care tocmai ne-a trecut prin ureche, spulberând ciocanul, nicovala şi scăriţa. Adică el şi ai lui sunt acolo dar încă nu ştiu de ce, prin ce mijloace şi în ce scop. Sunt nişte şoferi care conduc ţara fără hartă, fără competenţe legate de roata volanului şi de manivela cutiei de viteze. Ei sunt acolo, caută pentru noi toţi butonul care aprinde farurile. Au nevoie de un buton pe care nu-l au, ca să facă boing pe el cu degetul lor moale, să vadă ce e în faţă, în întuneric.
Scapă cine poate.
Autor: Radu Iliescu
Adauga comentariu