Paul Dragos Aligica: „America nu este pregătită pentru ce va pune in miscare inteligența artificială”

A avut loc, alaltăieri, la Washington, DC, evenimentul public în cadrul căruia a fost anunțat Consiliul pentru Etica Inteligentei Artificale, un corp de expertiza si consultativ condus de M. Anthony Mills și format dintr-o echipă interdisciplinară de experți (filosofi, teologi, juriști, oameni de știință, neurologi, economiști etc.).

În Washington, DC, consensul tot mai evident este că schimbarea vine prea repede, iar nimeni nu are un plan clar. Așa cum spunea unul dintre vorbitori, evoluții semnificative au loc în Silicon Valley și la frontiera tehnologică în cicluri care au ajuns să dureze două-trei luni, în timp ce procesul de reglementare a acestor noi realități tehnologice, sociale, politice și economice durează până la doi ani, dată fiind structura legislativă și de reglementare federală.

Astfel, în acest moment există impresia că evoluțiile tehnologice — în special cele legate de inteligența artificială — au scăpat de sub control. Mai mult, există sentimentul că ne lipsește aparatul conceptual, doctrinar, teoretic, normativ, etic și filosofic necesar fundamentării sistemelor de reglementare și a legislației adecvate.

Consiliul, a cărui primă întâlnire publică a avut loc săptămâna aceasta, încearcă să contribuie la acest ultim aspect, pe modelul Consiliului Prezidențial de Bioetică creat în timpul mandatului lui George Bush, când evoluțiile din genomică și biotehnologie cereau un cadru normativ, etic și de reglementare cu totul nou.

A fost probabil cel mai interesant eveniment public de acest tip la care am asistat în peste 20 de ani de când asist sau particip din prima linie la circuitul de idei, dezbateri și inițiative din Washington, DC.

Ceea ce se întâmplă acum la frontiera schimbării tehnologice și sociale este fără precedent istoric și, pe cât este de îngrijorător, pe atât este fascinant din punct de vedere intelectual și al provocării pe care o reprezintă pentru sistemele de guvernanță și politicile publice.

Ceea ce am văzut la American Enterprise Institute, unde a avut loc evenimentul, mi-a confirmat două lucruri: primul, că lucrurile sunt mult mai grave și mai serioase decât lasă să se înțeleagă fluxul de știri, mass-media și dezbaterea publică curentă; și, al doilea, că într-adevăr americanii au o clasă de experți și intelectuali de nivel stelar.

Ar fi enorm de discutat în această privință. Am să spun doar atât: toate aceste evoluții nu sunt ceva opțional sau facultativ pentru societăți sau state precum cel românesc.

ESTE NEVOIE URGENTĂ CA SOCIETATEA, ECONOMIA ȘI SISTEMUL DE GUVERNANȚĂ ROMÂNESC SĂ SE PREGĂTEASCĂ PENTRU CEEA CE URMEAZĂ.

În America, aceasta este tema momentului în rândurile experților și decidenților: „America nu este pregătită pentru ce va face inteligența artificială cu locurile de muncă”, scrie Josh Tyrangiel în numărul curent din The Atlantic. „Sarcini care odinioară necesitau abilități, judecată și ani de formare sunt acum executate, fără milă și indiferent, de software care învață pe măsură ce acționează”, explică Tyrangiel.

CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a avertizat că AI ar putea crește șomajul cu 10–20% în următorii 1–5 ani și ar putea „elimina jumătate din toate joburile entry-level white-collar”. Sam Altman, CEO OpenAI, a dezvăluit că, în grupul său privat de chat cu alți CEO din tech, se pariază deja pe data la care o companie de un miliard de dolari va funcționa cu un singur angajat.

Se vorbește deja deschis despre evaluarea daunelor asupra unei întregi piețe a muncii: o transformare radicală și extrem de rapidă, iar experții și politicienii se întreabă dacă aceste pierderi masive mai sunt reparabile prin recalificare urgentă, venit universal de bază sau politici guvernamentale — sau dacă viteza schimbării va depăși complet capacitatea societății de adaptare.

SĂ MAI NOTEZ SCURT CEVA, ÎN MOD CERT DE INTERES PENTRU PUBLICUL ROMÂN.

Dincolo de toate îngrijorările legate de inteligența artificială și impactul ei, în acest moment are loc o explozie de îngrijorare a părinților americani față de impactul tehnologiei asupra copiilor. Văd această îngrijorare peste tot, inclusiv la nivelul acestei întâlniri de vârf.

Mereu și mereu, vorbitorii menționau această îngrijorare, în primul rând ca părinți și, în al doilea rând, ca membri ai unei societăți în care nu mai este foarte clar dacă generațiile tinere care vin din urmă mai au sau mai pot avea competențele și capabilitățile cognitive si psihologice necesare pentru a gestiona un sistem atât de complex, din punct de vedere științific, tehnologic și intelectual, precum cel care se creează acum sub ochii noștri.

Dar înainte de competențe tehnice sau intelectuale avansate, este pur și simplu vorba despre sănătatea mintală și gradul de competență cognitivă elementară al generațiilor care vin din urmă. Sondaje recente (Mott Children’s Hospital 2025, American Family Survey 2025, More in Common 2025) arată că peste 90% dintre părinți sunt foarte îngrijorați, iar 73% cred că propriii copii au nevoie urgentă de un „detoxifiere digitala”. “Detoxifiere digitala” pare a fi cuvantul zilei!

Se vorbește deja deschis despre evaluarea daunelor suferite de o întreagă generație (Gen Z și Alpha). Jonathan Haidt descrie o „remodelare masivă a copilăriei” începând din 2010–2012, care a produs schimbări la nivel de populație: explozia anxietății, depresiei, automutilării și sinuciderilor la adolescenți. Mulți experți și părinți se întreabă acum dacă aceste daune mai sunt reparabile.

În discuția de alaltăieri s-au adus drept dovezi o serie de studii care arată că digitalizarea, înlocuirea manualelor cu tablete și mutarea în online a învățământului au avut efecte dezastruoase și, foarte probabil, irecuperabile pentru copiii expuși în acest fel.

Și atenție: vorbim acum despre impactul social, trauma și disfuncționalitățile produse de valul ANTERIOR de digitalizare. Altfel spus, un preambul și o notă de subsol la întreaga discuție despre impactul VALULUI CE VA SĂ VINĂ din zona inteligenței artificiale.

Autor: Paul Dragos Aligica