Parada de 1 Decembrie și ambițiile lui Klaus Iohannis

Ieri, de 1 Decembrie, administrația prezidențială a lansat mai multe mesaje de forță, atât pe plan intern cât și extern. Președintele Klaus Iohannis și-a pus în 2015 guvernul său acum, în 2016 a vrut parada sa și, ca și în 2015, a obținut ce și-a dorit.



Dacă până acum parada de Ziua Națională avea parcă mai mult sens la Alba Iulia, în acest an totul s-a petrecut la București. Administrația Iohannis a exclus din loja reprezentanților oficiali ai statului român pe al doilea om în stat, președintele Senatului, pe primarul Capitalei și pe liderul celui mai mare partid din România.

Iohannis ne-a arătat că face ce vrea el, că cheamă pe cine vrea el, că Ziua Națională este, de fapt, o petrecere privată cu invitați agreați la Cotroceni. Știu, noi am trăit cu gândul că 1 Decembrie este al românilor, că este ziua noastră, este semnul maxim al unității și totuși, președintele ne-a arătat că ne înșelăm. Aici, Iohannis a dat un semnal la nivel național– regimul Iohannis este mult mai puternic decât regimul Băsescu, poate Iohannis vorbește puțin dar nimeni nu-l contestă. Mesajul său a fost atât către presă cât și către instituțiile de forță– parcă după evenimentele de azi, procentele din sondaje și votul efectiv de la urne nu mai este atât de imporant.

În ceea ce privește semnalul extern, pentru cei care au privit parada de la București organizată din nou, după doi ani, între piața Victoriei și Arcul de Trimf, au putut observa că tehnica militară prezentată era în totalitate de fabricație occidentală. Da, au fost vreo două tancuri românești și trei camioane Roman dar, în majoritate, soldații români au defilat în blindate Humvee și Jeep-uri Toyota iar artileria grea a fost formată din anti-aeriene de fabricație americană, Tab-uri și auto-speciale nemțești iar cerul a fost brăzdat de două formații de avioane F16 și Hercules.

Întâmplarea face ca parada militară să fi trecut fix prin fața ambasadelor Rusiei și Statelor Unite, să facă parcă și mai puternic mesajul transmis de la Cotroceni.

Devine din ce în ce mai evident: Iohannis nu candidează la alegerile parlamentare, dar aici își joacă al doilea mandat de președinte. Situația externă este complicată și mai ales impredictibilă. România are relații proaste cu vecinii pentru că administrațiile Băsescu și Iohannis și-au dorit să nu avem soluții. Noi, românii ăia, câteva milioane câți mai suntem în țară am căzut în letargie. Ne agităm cel mult pe Facebook, facem event-uri și scrisori deschise, ne exprimăm opiniile în ”comentarii” sau pe blog dar nu ne facem auziți. Ne-au confiscat ziua națională iar președintele și-a făcut bairam cu salve de tun și defilarea armatei române. Lumea se schimbă, iar noi dormim atât la granițe cât și la guvern.

La nici 100 de ani de la acel 1 Decembrie noi am uitat deja însemnătate momentului. Acum 100 de ani bunicii și străbunicii noștri plecau de la coasă pe front să moară pentru un ideal atât de greu de atins că mulți dintre ei nici nu-l înțelegeau pe deplin. Și au murit, au murit cu miile și zecile de mii în Marele Război, ca și noi, cei din Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar ca să ne unim cu țara, cu Regatul României. Noi astăzi o ducem mult mai bine, avem weekend-uri libere, iphone, laptop, internet, Starbucks și job-uri în corporații dar nu mai avem curajul lor, deși istoria se pregătește să ne cheme nu se știe câți dintre noi vom răspunde prezent.

Bunicii ne-au murit în războaie, părinții la Revoluție, iar generația tânără moare acum de grija altora. Noi nu mai trebuie să mergem pe front, nici de revoluție nu este nevoie, noi trebuie doar să fim români, să punem mereu binele național pe primul loc pentru că avem destui dușmani, nu trebuie să ne sabotăm și din interior.

Autor: Alexandru David