„Comisia Europeană dorește să aibă autoritatea de a monitoriza lanțurile de aprovizionare cu produse esențiale, de a monitoriza producția companiilor europene și de a recomanda crearea unor rezerve strategice pentru anumite produse. Pentru aceasta, CE a propus Instrumentul de Urgență al Pieței Unice, un regulament care a fost repede criticat atât de patronatele din Europa, cât și de sindicate.
Instrumentul de Urgență i-ar permite Comisiei Europene să primească informații sensibile din partea companiilor europene și chiar să le ceara acestor companii să prioritizeze producția anumitor bunuri. Comisia ar avea autoritatea de a elimina și ultimele bariere în calea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și forței de munca ce mai există în interiorul UE.
În prezentarea noului regulament, CE a făcut deseori referire la criza din 2020, amintind de închiderea frontierelor și interzicerea exportului anumitor echipamente medicale în primele săptămâni ale pandemiei. Lecțiile pandemiei sunt invocate și atunci când CE cere, prin intermediul acestui proiect de regulament, autoritatea de a organiza achizițiile publice la nivel european pentru anumite produse, în timpul unei crize.
Criticii acestui regulament arată că definiția ”crizei” este una foarte vagă, iar Comisia Europeană încearcă să demonstreze utilitatea acestui ”instrument” prin referiri aproape exclusive la o criză sanitară, în timp ce proiectul de regulament a fost prezentat în toiul unui război între Ucraina și Rusia și pe fondul ascuțirii disputei economice și comerciale dintre Statele Unite și China, cu Washingtonul făcând presiuni asupra UE pentru a i se alătura împotriva marii puteri asiatice.
Criticii acestui proiect de regulament susțin că CE dorește să impună o formă mascată de planificare a economiei.
”Instrumentul de urgență a fost conceput pentru a schimba paradigma. Este o iluzie că CE ar putea coordona lanțurile de aprovizionare complexe din birourile de la Bruxelles”, spune Niclas Poitiers, de la think tankul Bruegel.
”Monitorizarea intruzivă și obligatorie ex-ante pentru «ceva care s-ar putea și nu s-ar putea întâmpla în anumite condiții, care nu pot fi controlate de noi» este o monitorizare care depășește principiile proporționalității și necesității”, arata grupul de lobby Business Europe. ”Același lucru este valabil și pentru posibilele măsuri pentru diminuarea efectelor crizei”.
Proiectul de regulament este criticat și de sindicatele europene, de data aceasta pentru că legislația propusă de Comisie poate duce la interzicerea dreptului la grevă. Dacă ar intra în vigoare, regulamentul Instrumentului de Urgență ar abroga un regulament din 1998 despre piața internă a UE, fără a veni cu garanții similare. Regulamentul din 1998 arată:
”Acest regulament nu poate afecta în niciun fel exercitarea drepturilor fundamentale recunoscute de statele membre, inclusiv dreptul sau libertatea de a organiza o grevă. Aceste drepturi pot include și libertatea de a recurge la alte acțiuni prevăzute în relațiile industriale specific din statele membre”.
Așadar, din perspectiva sindicatelor, proiectul de regulament poate permite CE să interzică grevele în timpul unei crize. Confederația Sindicatelor Europene (ETUC) arată că grevele în perioade de criză nu sunt un risc de destabilizare a economiei și societății, ci pot fi de real ajutor. ETUC a venit tot cu un exemplu din criza pandemiei – muncitorilor care au fost nevoiți să protesteze pentru a putea intra în posesia echipamentelor de protecție și pentru a fi instituite protocoale de siguranță.
„Ca sindicat al multor muncitori esențiali, suntem alarmați de inițiativa Comisiei. Este esențial ca angajații cheie să aibă posibilitatea să tragă la răspundere angajatorii.
Pentru a da contur și mai mult propunerilor pentru restrângerea unor drepturi și libertăți caracteristice societăților occidentale, democratice, despre care liderii lor spun că se află în conflict cu autoritarismul, să amintim și propunerea premierului Noii Zeelande pentru introducerea cenzurii de stat. Vorbind la tribuna Adunării Generale ONU, Jacinda Ardern, a cerut crearea unei coaliții globale pentru controlul opiniilor.
”Dar dacă o minciună este spusă repetat, pe multe platforme și ea îi inspiră sau îi motivează pe unii să ia arma în mână? Să amenințe securitatea celorlalți? Să treacă cu vederea atrocitățile sau, mai rău, să devină complici. Ce se va întâmpla atunci?”, a spus Ardern.
”Cum mai poți pune capăt unui război, dacă oamenii sunt făcuți să creadă că rațiunea războiului este nu numai legală, ci și nobilă? Cum să combați încălzirea globală, dacă oamenii nu cred că ea există? Cum să asiguri drepturile omului, dacă oamenii sunt supuși la retorici și ideologii periculoase?”
În viziunea premierului Noii Zeelande, care are viziuni deseori îmbrățișate și de președintele Franței, este necesară o coaliție a cenzurii care să-i amuțească pe cei care pun sub semnul întrebării încălzirea climei sau care promovează ideologii ”periculoase”. Cenzura privată instituită de ani buni de marile platforme sociale a devenit deja insuficientă. Acum, de la tribuna ONU, se aud apeluri pentru revenirea la cenzura de stat de modă veche.
Sursa: cotidianul.ro
Autor: Călin Marchievici
Comentariu: Angelo Davidescu
PS: Când eu le spun unor patrupede că nu Rusia este amenințarea pentru restaurarea comunismului, ci Occidentul, nu vor să creadă. Cum să mai gândească niște spălați la creier? UE merge în pas alergător spre comunism. Economie planificată, centralizată, cenzurarea opiniilor contrare.
Adauga comentariu