Nemții se calcă pe picioare cu americanii pentru conducerea serviciilor secrete românești, care oricum nu mai aparțin românilor

Site-ul Deutsche Welle (Nota redacției „Justițiarul”: canalul de propagandă al Bundesnachrichtendienst – BND, serviciile secrete germane) a lansat recent o ipoteză interesantă și plauzibilă referitoare la scandalul protocoalelor încheiate între SRI, parchete și alte instituții ale statului.



Jurnaliștii de la Deutsche Welle lasă să se înțeleagă că este posibil ca CIA, cu acordul Departamentului de Stat al SUA, să fi inițiat operațiunea, pilotând SRI în construcția acestei scheme. În acest sens, sunt invocate premisele că Parchetul General și SRI au încheiat un protocol despre care președintele țării din perioada respectivă pretinde că habar nu avea, iar procurorul general Laura Codruța Kovesi i-a spus procurorului-șef al DNA Daniel Morar că „așa s-a hotărât“ și că trebuie să se supună. De ce să se supună și care era autoritatea căreia trebuia să-i dea ascultare, se întreabă, pe bună dreptate, autorii articolului, invocând că exista CSM, ca garant teoretic al independenței magistraților, iar președintele țării prezida ședințele CSM la care lua parte, astfel că existau destule instanțe de recurs, fie și unul discret.

Conexiuni cu CIA, FBI și Secret Service

În ultimii doi ani au apărut mai multe dovezi privind implicarea CIA, dar și a altor instituții americane (FBI, Secret Service, Departamentul de Justiție), în activitatea SRI și a DNA. Într-una din înregistrările difuzate la sfârșitul anului 2016, fostul deputat Sebastian Ghiță sugerează că șefa DNA ar răspunde la comenzi venite de la CIA. În acest sens, fostul membru al Comisiei parlamentare de control al activității SRI a arătat că a cunoscut-o pe Laura Codruța Kovesi la sediile SRI de la K2, K4 și T14, unde se întâlnea, de regulă, de două ori pe săptămână cu aceasta și cu generalul Florian Coldea, șeful operativ al SRI, iar la unele dintre aceste întâlniri au participat ultimii doi șefi ai stației CIA de la București, Carl Schwab și Eric ­Easley, pe care Ghiță îi numește fostul șef, respectiv actualul șef al doamnei Kovesi. Afirmațiile lui Ghiță sunt plauzibile pentru că altfel nu ar fi avut posibilitatea să cunoască numele (reale sau conspirate) ale celor doi șefi ai stației CIA de la București.

Un procuror care a condus un serviciu teritorial important al DNA a afirmat în 2015 că nu se teme de nimeni în România, ­respectiv că nu se teme nici de președintele României, nici de CSM, nici de ministrul Justiției, nici de procurorul general al României și nici de șefii săi ierarhici din DNA, dar se teme de reprezentanții Ambasadei SUA la București, care verificau dosarele aflate în lucru la serviciul pe care îl conducea. Afirmațiile privind implicarea unor reprezentanți ai Ambasadei SUA în soluționarea unor dosare instrumentate de DNA au fost confirmate ulterior prin declarații ale ambasadorului american la București, Hans Klemm, și ale fostului șef al US Secret Service în Europa de Est Darren White.

Astfel, cu ocazia unei prelegeri ținute în fața studenților de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca în data de 25 februarie 2016, ambasadorul american Hans Klemm a declarat: „… când putem și când ne este solicitat ajutorul, oferim asistență pentru a sprijini DNA și alte forțe de ordine“, precizând în acest sens că „la Ambasada SUA din București avem un grup format din reprezentanți din cadrele de forță ale SUA, de la FBI, US Secret Service, de la Agenția Antidrog, de la Departamentul de Justiție, în total în jur de zece oameni“. Iar fostul șef al US Secret Service pentru Europa de Est Darren White, care a exercitat timp de cinci ani această funcție în Capitala României, a făcut, într-un interviu acordat jurnalistului Robert Turcescu, la începutul lunii martie 2016, afirmații din care rezultă că acest serviciu secret, care are și atribuții informative, nu numai de protecție și pază, cunoaște și este implicat în activitatea DNA. Darren White s-a aflat într-o relație apropiată cu Laura Codruța Kovesi, participând la traininguri și la petreceri cu aceasta, aspect probat prin fotografii date publicității după ce șefa DNA a declarat că nu-l cunoaște.

Pornind de la aceste afirmații, în data de 14 martie 2016, am adresat ministrului Justiției Raluca Prună, în calitate de senator, o interpelare intitulată „Constituționalitatea și legalitatea asistenței oferite de SUA Direcției Naționale Anticorupție“. Prin interpelarea respectivă am solicitat ministrului Justiției să dispună verificarea aspectelor semnalate de către Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției, și de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), în calitate de șef al Ministerului Public, care includea și DNA, și să-mi comunice rezultatul acestor verificări și măsurile dispuse, inclusiv temeiul constituțional și legal al asistenței oferite DNA de către SUA. Cu mare întârziere, am primit un răspuns persiflant din partea procurorului general al PÎCCJ, în sensul că DNA nu a încheiat niciun acord de asistență cu Ambasada SUA. Consiliul Superior al Magistraturii nici măcar nu s-a obosit să-mi răspundă.

Patru protocoale încheiate între SRI și Parchet în ultimii 20 de ani

Protocolul recent desecretizat, care a fost încheiat în data de 4 februarie 2009, nu este singurul protocol de colaborare încheiat de SRI cu PÎCCJ. Anterior au mai fost încheiate cel puțin două astfel de protocoale. Primul protocol a fost încheiat în decembrie 1998, în timpul președintelui Emil Constantinescu și al guvernării CDR – USD – UDMR, când procuror general al României era Mircea Criste, iar director al SRI era Costin Georgescu. Atunci a fost încheiat un protocol mai larg, la care au achiesat și Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor, SIE și UM 0962 (serviciul secret al Ministerului de Interne).

În baza acestui protocol a fost înființată Unitatea Națională Interforțe, care a avut drept obiectiv combaterea corupției, a criminalității organizate și a terorismului. Această unitate a avut un Grup Operativ Central, condus de șeful Direcției I din PÎCCJ, direcție care îngloba secțiile de urmărire penală și criminalistică, de anticorupție și de combatere a criminalității organizate. SRI și DNA au mai încheiat un protocol în data de 28 iunie 2005, respectiv în primul an al președinției lui Traian Băsescu, în timpul guvernării PNL – PD conduse de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. Atunci funcția de procuror general al României era deținută de procurorul militar colonel Ilie Botoș, iar director al SRI era Radu Timofte, numit în această funcție de fostul președinte Ion Iliescu. SRI a încheiat un protocol și cu Parchetul Național Anticorupție, antecesorul DNA, în data de 28 ianuarie 2003, la câteva luni după înființarea acestei instituții. Protocolul a fost semnat în timpul președinției lui Ion Iliescu și al guvernării PSD conduse de premierul Adrian Năstase. Director al SRI era tot Radu Timofte, iar funcția de procuror general al PNA era deținută de Ioan Amarie. Procuror general adjunct al PNA era procurorul colonel Ilie Botoș, care a fost promovat în vara anului respectiv procuror general al României. Nu este lipsit de interes că, înainte de promovarea în aceste funcții judiciare importante, Ilie Botoș a urmat un stagiu de pregătire în SUA, la Fort Bragg, cunoscut ca bază a trupelor speciale Delta Force.

Protocoale legate de evoluția relațiilor cu SUA

Protocolul recent desecretizat a fost încheiat în ultimul an al ultimului mandat prezidențial al lui Traian Băsescu, în timpul guvernării PDL – PSD, condusă de premierul Emil Boc. Cei trei semnatari principali ai protocolului încheiat în februarie 2009, procurorul general al PÎCCJ Laura Codruța Kovesi, respectiv directorul SRI George Maior și prim-adjunctul său, generalul Florian Coldea, sunt bănuiți că ar fi cel puțin agenți de influență ai SUA. Se vehiculează că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi fost capacitați în acest sens după numirea lor în fruntea SRI și PÎCCJ. Cu George Maior povestea este mai veche și mai lungă. În ultimul deceniu al regimului comunist, tatăl său, Liviu Maior, care era conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj Napoca, a beneficiat de o bursă în SUA, unde a predat la două universități americane: Bloomington din Indiana și Ann Arbor din Michigan.

În mediul universitar clujean au fost lansate supoziții că Liviu Maior ar fi plecat în SUA cu sarcini de la Securitate și că ulterior ar fi fost racolat de serviciile de informații americane. Într-un asemenea context, George Maior a urmat cursurile gimnaziale în SUA, la Colegiul Stanton, iar după 1990 a absolvit cursuri de masterat la Universitatea „George Washington“ din capitala SUA.

Maior s-a apropiat tare de americani în perioada în care a negociat aderarea României la NATO, în calitate de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, în guvernul PSD condus de Adrian Năstase. Se vehiculează că, în această calitate, George Maior a facilitat pătrunderea în România a corporației americane Microsoft și încheierea de către concernul american Bechtel a bănosului contract pentru autostrada Transilvania.

Este de observat că există o corespondență între încheierea protocoalelor dintre SRI și PÎCCJ sau DNA și evoluția relațiilor dintre România și SUA, partenerul nostru strategic special din Alianța Nord-Atlantică. Primul protocol dintre SRI și DNA a fost perfectat în anul care a urmat încheierii parteneriatului strategic special cu SUA, fapt petrecut în iulie 1997, cu ocazia vizitei președintelui Bill Clinton la București. Protocolul dintre SRI și DNA a fost încheiat la scurt timp după ce la summitul NATO de la Praga (noiembrie 2002) s-a decis invitarea României să înceapă convorbirile de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Protocolul din 2005 a fost încheiat după ce în anul precedent a fost finalizat procesul de aderare a țării noastre la NATO. Protocolul din 2009 a fost încheiat cu un an înainte ca România să răspundă afirmativ propunerii SUA de instalare a unei baze militare cu scut antirachetă la Deveselu, Olt.

Scenariul mexican în variantă mioritică

Departamentul de Stat, Departamentul de Justiție și CIA au fost implicate în epurarea și controlul justiției din Irak, dar acest fapt s-a petrecut într-o țară aflată sub ocupație militară americană, în urma războiului din 2003. De asemenea, SUA s-au implicat în funcționarea justiției din Bosnia, inclusiv în adoptarea unor noi Coduri penale, dar acest fapt s-a întâmplat într-o țară devastată de război și aflată sub control militar internațional, care a devenit independentă în urma acordului de la Dayton (SUA) din 1998. Autorii noilor Coduri penal și procesual penal din România, care au fost finanțate de Banca Mondială, s-au inspirat după Codurile penale adoptate în Bosnia sub protectorat american.

Cel mai probabil, în România a fost aplicat „scenariul mexican“, despre care a făcut primul vorbire în țara noastră Cătălin Harnagea, fost șef al SIE în perioada 1997-2001. Cătălin Harnagea a relatat, la începutul anului 2017, la postul Antena 3, că procurorul general din Mexic i-a explicat modelul recomandat de FBI pentru a stopa crima organizată legată de traficul cu droguri din Mexic. Potrivit acestui model, trebuia creat un sistem în patru niveluri: sistemul de informații, parchetele, instanțele și sistemul penitenciar. FBI i-a sfătuit pe mexicani ca asupra acestor patru sisteme să existe control pentru a evita scăpări de informații. În Mexic s-a lucrat cu echipe speciale în fiecare dintre cele patru niveluri, adică în serviciile de informații a fost creată o structură specială cu ofițeri aleși, în procuratură exista o direcție specială pentru investigarea traficului de droguri, iar în justiție existau instanțe și judecători speciali, aleși doar pentru judecarea și condamnarea traficanților de droguri.

În opinia lui Harnagea, și în România s-a creat un astfel de sistem, dar care nu a avut același scop ca și în Mexic. Făcând o paralelă între sistemul descris de procurorul general din Mexic și cel creat de SRI în România, Harnagea a arătat că SRI a luat o direcție juridică din administrativ și a folosit-o ca direcție judiciară în operativ. Mai departe, urmează parchetele, direcțiile speciale DNA și DIICOT și instanțele cu complete specializate, la curțile de apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Fostul șef al SIE a acuzat autoritățile din România că au permis crearea unui stat paralel, care nu are legătură cu sistemul mafiot ce ar fi trebuit stârpit printr-o astfel de schemă. A fost creat un stat în stat, separat de cel ales, reprezentat de structuri de securitate conspirative, care reprezintă un sistem paralel și influențează statul în trei direcții: economică, politică și juridică. Poate că acum, după declasificarea protocolului încheiat de SRI cu PÎCCJ, Cătălin Harnagea ar putea să ne spună mai multe, mai ales că a fost semnatar, în calitate de director al SIE, al primului protocol de acest gen din 1998.

O cablogramă WikiLeaks confirmă implicarea  FBI în România

Fostul președinte al României Traian Băsescu a afirmat tare și răspicat în ultimele săptămâni că nu a avut știință de protocolul încheiat de SRI cu PÎCCJ în 2009 și nici de alte protocoale încheiate de aceste instituții. Conform unei cablograme transmise Departamentului de Stat de fostul ambasador american la București Nicholas Taubman, în data de 17 noiembrie 2006, care a fost dată publicității de WikiLeaks, cu ocazia unei întâlniri pe care a avut-o cu fostul director al FBI Robert Mueller, ex-președintele Traian Băsescu i-a spus acestuia că ar dori ca FBI să aibă în România o prezență la fel de robustă ca CIA. De unde se vede că știa ceva fostul președinte. Cu această ocazie, Băsescu a solicitat sprijin în domeniul aplicării legii și pentru îmbunătățirea capabilităților în vederea combaterii corupției și a crimei organizate. Mueller a sugerat că un instrument esențial pentru a aborda corupția este capacitatea de a intercepta apelurile telefonice și abilitatea legală de a folosi interceptările în instanță. Totodată, a sugerat că unul dintre instrumentele importante de combatere a corupției politice și terorismului este realizarea unei înțelegeri în vederea cooperării între instituțiile implicate.

La această întâlnire au participat și fostul procuror general al României Laura Codruța Kovesi, fostul director al SRI George Maior și prim-adjunctul său, generalul Florian Coldea. Ultimul s-a remarcat arătând că SRI dorește să dezvolte un program de folosire a ofițerilor sub acoperire în coordonare cu procurorii și SIE, sens în care a obținut o promisiune de sprijin din partea fostului șef al FBI. Zilele trecute, după prezentarea conținutului cablogramei WikiLeaks de către B1 TV, fostul președinte Traian Băsescu a recunoscut că a solicitat asistență din partea SUA, arătând că FBI a asigurat o asistență tehnică extrem de utilă procurorilor, polițiștilor și ofițerilor SRI în combaterea corupției și a crimei organizate, precum și asistență pentru o legislație care să facă față amenințărilor moderne. Cert este că, după puțin peste doi ani de la această întâlnire, respectiv în prima parte a anului 2009, în România a fost încheiat un protocol nelegal și neconstituțional între SRI și PÎCCJ, semnat de trei dintre participanții la discuțiile cu ex-directorul FBI, și au fost adoptate un Cod penal și un Cod de procedură penală inspirate din Codurile similare din Bosnia, care s-au dovedit deficitare în puținii ani care au trecut de la intrarea lor în vigoare.

Autor: Valer MARIAN

Sursa: Justitiarul, preluare dupa Cotidianul