Sunt uluit de modul în care lumea a reacționat la amendamentele legii educației privind examinarea acuzelor de plagiat. Toți “specialiștii” și deontologii fie de dreapta, fie de stânga într-un cor unanim s-au arătat indignați de faptul că universitatea care a eliberat diploma de doctor în științe este cea care în prima instanță va examina acuzele. Am văzut că s-au pronunțat și Domnul Președinte Klaus Iohannis și Ministrul Educației Mircea Dumitru. Ba unii dintre membrii CNATDCU și-au dat demisia, motivând că acest organism rămâne fără obiect de lucru (nu cred că a fost doar un pretext pentru a nu examina o anumita teză).
Cum stau lucrurile în realitate?
În toată Uniunea Europeană universitățile sunt cele care în prima instanță examinează comportamentul științific inadecvat între care și plagiatul. Spun comportamentul științific inadecvat deoarece plagiatul nu este singura formă de fraudă intelectuală. (vezi ->> Despre plagiat). Clamăm că vrem să avem uniformizarea europeană a învățământului, dar numai atunci când ne convine. Această dorință de a crește rolul universităților în examinarea comportamentului științific inadecvat a fost susținută din 2013 de toți rectorii universităților de stat din România. Însă modificarea legii educației lasă un rol CNATDCU-ului și anume cel de instanță de recurs.
Problema nu este însă aceasta. Se încearcă mascarea adevăratei probleme. Problema este care sunt universitățile care vor face această analiză și vor organiza studii doctorale.
Ministrul Educației în calitate de fost Rector știe că există o pletoră (un număr mare) de școli doctorale care funcționează, încălcând legea 1/2011. În acest moment în lege sunt menționate două elemente esențiale: a) conducătorii de doctorat vor fi abilitați, fapt care pentru noii conducători de doctorat s-a realizat; b) universitățile vor fi clasificate și numai cele de cercetare avansată au dreptul să desfășoare studii de doctorat. Această clasificare a fost realizată în 2012 și 12 universități au fost declarate de cercetare avansată. Cu alte cuvinte numai aceste universități puteau organiza studii doctorale. Profesorii abilitați de la celelalte universități trebuiau să se asocieze cu una dintre aceste universități. Clasificarea a fost contestată în instanță și după 2 ani instanța a respins aceste contestații. Cu alte cuvinte din 2014 nu trebuiau să existe decât 12 universități cu școli doctorale, iar acestea ar fi coordonat toată activitatea de doctorat din România. Universitatea de Vest din Timișoara nu ar fi avut Școală Doctorală și atunci doctoranzii ar fi trebuit să fie analizați de o alta universitate (Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj sau Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași). Nu mă întrebați de ce nu s-a întâmplat acest lucru și de ce avem Școli Doctorale în 60 de universități de stat din România. Unii ar putea să spună că au trecut 5 ani și acea clasificare nu mai este valabilă. Fals. Cât timp nu s-a făcut altă clasificare și 2 ani a fost suspendată, ea este valabilă. Întrebați-l pe domnul Ministru Mircea Dumitru, Rector al Universității din București, de ce finanțarea nu se face după această clasificare și de ce nu se respectă capitolul din lege privind studiile doctorale. O astfel de abordare ar elimina suspiciunea cum că instituțiile care au acordat titlul nu ar fi capabile să își recunoască eroarea și să examineze cu obiectivitate acuzele de plagiat. Decât să se lamenteze public, mai bine Domnul Ministru ar interveni urgent și ar pune în aplicare legea 1/2011 cu atât mai mult cu cât el în calitate de rector a fost unul dintre susținătorii acestei legi. Așa cum organizează concursurile de directori de școli în învățământul preuniversitar (unde are o competență mai redusă) poate să se ocupe și de învățământul universitar, de studiile doctorale unde chiar are competență și expertiză.
P.S.1: Universitatea București s-a sesizat din oficiu și deși potrivit legii nu ar fi avut competența și a spus un punct de vedere inclusiv public cu privire la acuzația de plagiat a lui Victor Ponta. Observ că acum reprezentanții Ministerului declară că sesizările privind un alt plagiat nu sunt conforme și nu se poate sesiza din oficiu. Constat ca pentru aceeași situație comportamentele sunt diferit. Dublă măsură?
P.S.2: Pot afirma că Domnul Mircea Dumitru este un autentic intelectual, un om de știință veritabil, cu studii filozofice și istorice de valoare. Ar fi o mare pierdere ca ministeriatul să-l transforme și să fie condus de alte motivații decât conștiința proprie.
Autor: Vasile Astarastoae
Sursa: Vasile Astarastoae
Scandalul doctoratelor, alta gaselnita pentru a pune o bulina neagra pe inteligenta nativa a neamului- fara a exagera, generaliza, dramatiza si, pt a abate atentia opiniei publice de la realitatea obiectiva-scopul principal ….miza pe sferele de influenta globale, a civilizatiei umane, Of Doamneeee!