Mirel Palada: „Săracu’ Ceaușescu e răzbunat.”

Mi-am dat seama azi, dintr-o dată. Săracu’ Ceaușescu e răzbunat. Multe din ce a făcut el și a fost demonizat de un popor întreg se întîmplă acum din nou. Și nu numai că nu bombănim. Ba și ne place. Popor de mazochiști.

Societatea anilor ’80 era una a controlului social, a abuzului și a privării de libertate. Cel puțin așa spune legenda oficială, cea desenată cu acribie de Europa Liberă și de Vocea Americii. Oamenii erau oprimați. Nu aveau voie să călătorească. Erau controlați de Securitate. Securitate care avea puteri depline, inclusiv de cercetare penală. Și tehnologia era folosită în scopul urmăririi răzvrătiților, care erau urgisiți de Securitate. Era o penurie de bunuri și lumea era săracă și speriată.

Pe bune? Parcă ar fi descris cu lux de amănunte vestitul an de groază 2020. Securitatea își bagă nasul peste tot. Cenzura comunicării este deja de domeniul banalului – trăiască și înflorească băieții care banează pe Facebook și factcheckerșii și toată liota de Mîndruți. De călătorit, doar cu bilet de voie de la stăpînire. Sărăcie cît casa. Lume speriată de bombe. Control social ca la carte: poliție pe stradă și cercetat documente și hîrtii de completat. Vînătoare de vrăjitoare și procese mediatice de zici că ești la Reflector și justițiari aproape civili care vîntură mentalul colectiv. Și turnători, mulți turnători care o fac cu plăcere, cu entuziasm. Securitatea tocmai a primit înapoi dreptul să intervină în justiție. Iar Codul Penal e schimbat noaptea ca hoții, și nu mai zice nimeni nimic.

Aha. Aha. Ce mișto. Ce cool e ursul. Și nu numai că ne revoltăm. Dar și ne place.

E pe față. E Copy Paste. E noaptea minții. E Groundhog Day: trăim din nou același coșmar, cu aceleași detalii scrise de un scenarist fără imaginație.

Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, dragă tovarășă Elena Ceaușescu, dormiți liniștiți. Vă continuă munca tovarășii din ziua de azi.